În spatele frontului, după ani buni de politică la vârf

Patru politicieni care cândva au avut un cuvânt greu de spus pe scena politică locală au preferat să intre într-un con de umbră în ceea ce priveşte această activitate care le-a marcat puternic cariera, deşi vârsta le-ar fi permis să rămână în continuare în atenţia publică. Astăzi îşi amintesc cu o oarecare nostalgie inclusiv de scandalurile în care le-a fost numele amestecat, ba chiar unii spun că decizia de retragere nu este neapărat una definitivă.

Vasile Mândroviceanua fost unul dintre fruntaşii politicii de dreapta de la Suceava, gravitând în jurul liberalilor. După 1990, a pornit cu Partidul Alianţei Civice, apoi Partidul Liberal 93, Partidul Naţional Liberal şi Alianţa Populară. A condus PNL la Suceava, a fost ales de trei ori parlamentar, iar de zece ani s-a retras din politică. S-a mutat definitiv la Bucureşti, însă revine de trei-patru ori pe an la Suceava şi stă de la câteva zile până la câteva luni. Citeşte, scrie, se plimbă şi urmăreşte cu interes arena politică. „Nu mă plictisesc defel”, spune fostul deputat.

Afirmă că opţiunile sale politice au rămas în continuare liberale şi apreciază că alianţa PNL cu PC şi PSD este „cea mai bună soluţie pentru situaţia actuală, deoarece puterea a reuşit într-un timp scurt să facă praf şi pulbere România”.

Să intre în afaceri nu l-a tentat, mai ales că se declară convins că astăzi „poţi face afaceri în România, doar dacă eşti servantul puterii sau ofiţer de securitate”.

În opinia sa, cel mai rău lucru care s-a întâmplat în ultimii ani este „subjugarea definitivă a ţării vizavi de instituţiile financiare internaţionale”.

„Ceauşescu ne-a scos peri albi şi ne-a făcut zile fripte pentru o datorie de zece miliarde de dolari. N-am avut ce mânca şi cu ce ne încălzi, cu toată economia în mâna lui. Pentru zece miliarde au fost zece ani de sacrificii nemaipomenite. 90 de miliarde de euro, cât avem acum datorie externă, nu îi vom plăti neam de neamul nostru”, crede deputatul Mândroviceanu.

Acesta a mai spus că se simte bine departe de frământările politice şi nu are regrete majore că s-a retras.

Membru fondator al PNL

Un alt fruntaş liberal care s-a dus mai departe de reflectoare este fostul subprefect din perioada 1996-1999, Florin Boeru. N-a părăsit niciodată PNL, partid al cărui membru este din ianuarie 1990 şi pentru reînfiinţarea căruia a semnat, alături de alţi 599 de români. Din anul 2000, când s-a aflat pe listele PNL pentru un mandat de senator, n-a mai candidat la nici o funcţie publică, dar intenţionează să o facă pentru un mandat de consilier judeţean, în 2012. De doi ani şi jumătate este membru în Biroul Permanent Judeţean al PNL, dar puţini ştiu că face parte din conducerea filialei locale a liberalilor. În trecut, a fost ales de două ori consilier judeţean, o dată în primul deliberativ cu mandat complet, 1992-1996, iar în 1996, la al doilea mandat a renunţat pentru a fi subprefect „într-o perioadă marcată de tensiuni sociale şi mari neînţelegeri între partidele din arcul guvernamental”.

Printre marile greşeli pe care şi le asumă şi le regretă – „am adus şi am acceptat să vină în partid oameni care au trădat şi care prin trădare au ajuns în funcţii înalte în judeţ şi la municipalitate”.

Astăzi, Florin Boeru îşi practică meseria de hidrotehnist la SGA Suceava şi visează la ziua când va redeveni o rotiţă în angrenajul puterii, cu PNL la guvernare şi el ales consilier judeţean la Suceava.

„Mă felicit că m-am retras”

De pe partea stângă a scenei politice, doi membri marcanţi ai PSD au divorţat de partid.

Dorel Crăciuna venit în politică din afaceri, a fost ales deputat în 2000-2004 şi după un mandat a renunţat la politică pentru a-şi conduce din nou firmele. Îşi împarte timpul între societatea de industrializare a lemnului de la Falcău şi ultima sa pasiune, creşterea cailor pentru sport şi agrement.

„Mă felicit că m-am retras, acum politica mă mai interesează doar la televizor”, afirmă Dorel Crăciun, dar nu exclude categoric să se revină cândva în prim plan.

„Niciodată să nu spui niciodată, dar acum nu”, spune fostul deputat. Consideră alianţa partidelor de opoziţie ca singura alternativă la actuala putere, dar nu pare foarte încrezător în sorţii de izbândă ai acesteia la următoarele alegeri.

Din PSD a plecat şi fostul preşedinte al organizaţiei judeţene, fost prefect şi fost deputat Ioan Băncescu, după 12 ani de politică activă. A mers în fostul FDSN în 1992, din poziţia de director la o fabrică din Suceava.

„Era perioada romantică a politicii româneşti. Am fost sedus de o nevoie interioară de a participa la restructurarea lumii”, povesteşte fostul prefect, amintindu-şi cum în această calitate a schimbat 11 primari pe care îi considera incompetenţi şi pe şeful poliţiei, pe care îl suspecta de amestec în traficul de ţigări.

Atunci au început primele mari acţiuni de contrabandă cu ţigări. Tirurile erau gardate până la Drăguşeni şi acolo erau preluate de alţii, iar cei din conducerea poliţiei nu erau străini de asta”, declară Ioan Băncescu.

„Credeam în Ion Iliescu cum credeam în tata”

La conducerea partidului consideră că a făcut pionierat şi că i se datorează faptul că PDSR Suceava a fost una dintre cele mai puternice organizaţii din ţară.

„Credeam în Ion Iliescu cum credeam în tata, când ne spunea că nu vom permite să schimbăm fripturiştii lor cu fripturiştii noştri”, spune el, completând că în timp s-a convins că lucrurile nu stau deloc aşa. Ruptura de PSD s-a produs când era deputat, în 2002, cu mult scandal, în Joia Paştelui. Acesta, de altfel, a fost şi unul dintre reproşurile aduse de foştii tovarăşi de drum, că n-a respectat sfinţenia Săptămânii Patimilor.

„Şi Hristos a pătimit în Săptămâna Mare”, a fost răspunsul lui Ioan Băncescu. Războiul cu cei care i-au succedat la conducerea PSD este unul pe viaţă, fostul preşedinte nu uită şi nu iartă.

În Parlament, s-a lăsat din nou „sedus”, de data aceasta de Corneliu Vadim Tudor, şi a intrat în PRM. „Nu îmi pare rău de ceea ce am făcut în viaţă, dar înscrierea în PRM a fost o greşeală pe care o voi regreta până trec în lumea de dincolo”, a afirmat Ioan Băncescu. La finalul mandatului, în 2004, a fost exclus din PRM şi a rupt-o cu calitatea de activist de partid. A fost director la Agenţia Domeniilor Statului, „cu un salariu motivant şi o viaţă liniştită, cu şefi la Bucureşti”, de unde a ieşit şi la pensie.

„După ce ai fost colonel, greu mai poţi fi plutonier major”

Acum, „când văd cum merge activitatea politică, îmi dau seama că aş mai avea ceva de spus, dar după ce ai fost colonel, greu mai poţi fi plutonier major. M-aş întoarce într-un partid care la nivel local să aibă o echipă în care să mă pot exprima, cu care să fiu compatibil”. Spune că a savurat din plin toate plăcerile şi neplăcerile politicii şi că toate meciurile cu adversarii le-a terminat în picioare şi cu fruntea sus. „N-am avut probleme cu justiţia, nu am fost suspectat de necinste, de corupţie, mă bucur de respectul celor care au crezut în aceleaşi idealuri cu mine. Nu pot să privesc cu satisfacţie că judeţul Suceava şi-a schimbat culoarea politică, PD-L este înfipt foarte bine în solul politicii sucevene şi va fi extrem de greu de dezrădăcinat”, a spus Ioan Băncescu.

Deşi în declaraţiile publice nu şi-a iertat niciodată foştii colegi de partid, Ioan Băncescu nu crede că acestea ar fi avut un rol important în pierderea alegerilor de către PSD. „Eu am dorit îndreptarea păcătosului, nu moartea lui”, a mai declarat fostul preşedinte al social-democraţilor suceveni.