- Domnule Preşedinte, în primul rând aş dori să vă întreb de ce candidaţi pentru un nou mandat?
- Pentru că vreau mai mult pentru români. Pentru că îmi doresc ca românii să se bucure de viaţă şi să mai scape de griji, într-o ţară de care să fie mândri. Asta nu se poate face decât dacă vom clădi un stat modern. Un stat care să-i slujească pe toţi românii, nu doar o pătură subţire de privilegiaţi. Multe lucruri s-au schimbat în bine în ultimii cinci ani, dar nu e de ajuns. Să nu fi candidat ar fi însemnat să abandonez proiectul României moderne. Mă uit la contracandidaţii mei şi, cu regret o spun, am văzut că nu se gândesc la viitor şi au prea puţine proiecte. Unii dintre ei nu au nimic de spus, alţii candidează doar pentru a apăra privilegiile unei clientele. Mă îngrozeşte gândul că România ar putea să ajungă pe mâinile lor. România s-ar putea întoarce în timp sau, în cel mai bun caz, ar rămâne pe loc cu preşedinţi ca Geoană sau Antonescu.

 

„Răul trebuie curăţat din rădăcini, dar rădăcinile s-au prins puternic în anii de tranziţie”

- Dvs. sunteţi mulţumit de ce aţi realizat în timpul primului dvs. mandat?
- Nu. Nu sunt mulţumit. Am făcut tot ce a ţinut de puterile pe care mi le da legea, dar rămân, încă, lucruri importante de făcut. Am fi putut avea o Constituţie modernă după aceşti cinci ani, o justiţie mai eficientă, care să lucreze egal, în folosul tuturor românilor. Românii ar fi putut simţi mai repede efectul tăierii unor privilegii nemeritate ale aparatului de stat, pe care le plătesc din greu şi din propriul buzunar milioane de români. Abia anul acesta, având un premier curajos, am reuşit să curăţăm plaga din instituţiile bugetare. A fost dificil, pentru că a existat o inerţie uriaşă a politicienilor şi o complicitate a acestora cu clientela privilegiaţilor. Răul trebuie curăţat din rădăcini, dar rădăcinile s-au prins puternic în anii de tranziţie.

- Care credeţi că sunt cele mai importante trei realizări, la care dvs. aţi avut o contribuţie, în calitate de preşedinte, din 2005 şi până astăzi?
- Dacă românii pot circula acum liber în Europa este pentru că la 1 ianuarie 2007 România a devenit oficial membru al Uniunii Europene. Nu era ceva dat de la sine, ceva ce trebuia să se întâmple obligatoriu. Putea fi altfel. Imaginaţi-vă care era situaţia, astăzi, dacă rămâneam în afara Uniunii Europene. În 2005 şi 2006 am impulsionat instituţiile statului să facă schimbări în domenii de bază ca justiţia, internele, agricultura şi mediul. Fără aceste schimbări, aderarea la UE ar fi fost cu siguranţă întârziată. Cel puţin 20 de înalţi demnitari au fost trimişi în judecată pentru acte de corupţie şi acest lucru a fost posibil pentru că am încurajat o justiţie independentă, liberă de influenţa politicului. Aşa ceva era greu de imaginat înainte de 2004. Altă schimbare la care am contribuit alături de români e că, din 2008, românii au putut vota oameni şi nu liste, cum şi-au dorit întotdeauna. I-am chemat pe români în 2007 să se pronunţe la referendum pentru votul uninominal. Ei au decis şi cred că vocea lor a fost auzită, în sfârşit!, de clasa politică.

- Aţi spus adeseori că aţi făcut şi greşeli în timpul primului mandat. La ce vă referiţi mai exact?
- Da, sunt greşeli pe care le regret şi pentru care am prezentat scuze românilor. Înainte de suspendarea din 2007 am spus că îmi voi da demisia în cinci minute. Am evaluat greşit situaţia de atunci. Cred că am procedat corect că nu am demisionat şi românii s-au putut manifesta la referendum împotriva celor 322, alianţa care a întors spatele românilor şi se bate, şi azi, din Parlament pentru propriile privilegii. Am promulgat legea privind majorarea salariilor profesorilor în 2008. Am evaluat insuficient atunci efectele crizei economice. Şi acum cred că profesorii merită salarii mai mari, dar, din păcate, criza economică ne-a împiedicat să punem în aplicare legea.
 

„Statul e al cetăţenilor şi nu invers”

- Ce este nou în programul politic pe care îl propuneţi românilor în cel de-al doilea mandat?
- Noutatea pe care o propun e o necesitate, nu un deziderat fără legătură cu realitatea. În esenţă, trebuie să devenim stat european în mod practic, nu numai pe hârtie. Trebuie să anulăm decalajele care ne despart de viaţa normală a unui stat european. Acest proiect înseamnă modernizarea statului. Statul român trebuie să coboare printre oameni, iar oamenii trebuie să aibă acces liber şi egal la instituţiile statului. Noi ne-am obişnuit cu barierele: cetăţenii de o parte, statul şi demnitarii lui de cealaltă parte. Trebuie să înţelegem clar: statul e al cetăţenilor şi nu invers! Un alt lucru necesar e creşterea veniturilor, iar asta înseamnă creşterea productivităţii muncii. Noutăţile Programului cu care mă prezint la alegeri sunt, prin urmare, probleme de interes naţional, adică soluţii care pun capăt întârzierilor, decalajelor şi diferenţelor. Pentru toată lumea, nu pentru un grup sau altul. De asta, Programul meu Politic e un Program Naţional. Dacă vreţi, obiectivul meu e să transformăm politica într-o activitate de interes naţional.

- În situaţia în care veţi câştiga un nou mandat de preşedinte: cum credeţi că va arăta România, în 2014, la sfârşitul noului dv. mandat?
- Am convingerea că va fi o Românie modernă, în care instituţiile statului funcţionează şi lucrează pentru cetăţean. Va fi o Românie cu o clasă mijlocie puternică şi cu mai puţini oameni săraci. Cred că în 2014 românii se vor putea bucura pe deplin de toate avantajele aderării la Uniunea Europeană: o infrastructură modernă, o agricultură performantă, un sistem de educaţie care să dea fiecărui tânăr o şansă pe piaţa muncii. Doresc cetăţeni liberi care să simtă cu adevărat binefacerile unei societăţi democratice. Sunt convins că avem forţa să facem din România lui 2014 o ţară de care să fim mândri.

- Ce garanţie vor avea românii că toate aceste lucruri se vor întâmpla. Că în 2014 vom avea o Românie modernă?
- Garanţia stă în continuarea a ceea ce am reuşit până acum. În ultimii cinci ani am avut voinţa să facem paşi importanţi înainte şi oamenii au înţeles tot mai mult că acesta este drumul spre prosperitate. Românii îi vor sprijini pe acei lideri care au forţa să schimbe lucrurile şi să pună în mişcare energiile societăţii. Sunt din ce în ce mai puţini cei care vor să se complacă într-o situaţie „călduţă”, să fie minţiţi sau să se mintă pe ei înşişi. Oamenii sunt tot mai informaţi, iar dorinţa lor de a schimba lucrurile în bine este de neoprit.
 

„Dacă schimbările dorite de români se împlinesc, reţeaua celor care au dat <tunuri> nu mai are vad”

- Primul mandat de preşedinte a fost caracterizat mai degrabă de o permanentă confruntare a dvs. cu instituţiile, cu Parlamentul, cu Guvernul, cu partidele politice, cu mass-media. Ce se va schimba în atitudinea dvs.? Vom avea aceleaşi confruntări?
- Nici nu cred că am fi reuşit altfel. Atunci când vrei să schimbi comportamente înrădăcinate de zeci de ani te loveşti de o rezistenţă formidabilă. Gândiţi-vă la toată clientela privilegiată şi la corupţia legiferată de politicieni. La interesele celor care au dat mari „tunuri” în tranziţie şi care s-au obişnuit să facă afaceri private doar împotriva intereselor statului şi ale cetăţeanului. Aceştia se mobilizează în continuare pentru a opri cursul normal al schimbărilor sau măcar pentru a îl încetini. Dacă schimbările dorite de români se împlinesc, reţeaua celor ce au dat „tunuri” nu mai are vad. Iar clica celor care depind de ei ar pierde toate avantajele pe care şi le-au câştigat. Cred că acum roata s-a pornit şi e mai greu de oprit. Dorinţa mea permanentă a fost să nu batem pasul pe loc. Orice întârziere ne costă pe toţi şi costă şi generaţiile următoare. Nu ne putem permite să facem din tineri o generaţie de viitori platnici. Nu e drept şi nu ajungem nicăieri pe acest drum. Acum, de pildă, avem problema unui stat care consumă prea mult şi îi pune pe tineri să plătească. Cum? În locuri de muncă, în calitatea educaţiei şi în încredere. Ce fel de ţară e ţara care îşi descurajează tinerii? Am convingerea că românii vor schimbări şi că ei înţeleg că schimbările nu vin de la sine. Românii au nevoie de un conducător care ajută schimbarea, care merge în direcţia cerută de nevoile românilor şi nu se opreşte.

- De ce nu acceptaţi premierul majorităţii PNL-PSD-UDMR din Parlament? L-au propus pe Iohannis şi spun că au 65% în Parlament.
- Eu cred că România are nevoie în această perioadă de un premier care să aibă solide competenţe economice şi să înţeleagă relaţiile cu instituţiile financiare internaţionale. Dl. Iohannis are şi calităţi, dar nu întruneşte acest criteriu. În plus, ca Preşedinte, nu voi accepta niciodată să mi se impună candidaţi desemnaţi la ceas de seară în sediul Grivco, cu dl Voiculescu, Hrebenciuc, Iliescu, Geoană. Nu pot hotărî o mână de oameni, ale căror interese eu le cunosc, candidatul la funcţia de premier. Dl. Iohannis este o simplă victimă a acestei conspiraţii politico-economice. Constituţia îmi dă dreptul să desemnez premierul şi obligaţia să veghez ca instituţiile statului să nu fie confiscate de un grup de oligarhi. Am acceptat propunerea acestei majorităţi să nominalizeze un premier independent. E o concesie pe care am făcut-o regulii democratice de a alege premierul din cadrul partidului care are cele mai multe mandate în parlament. Acest partid este acum PD-L.
 

„Voiculescu, Vîntu şi Patriciu vor un stat slab pe care să-l mulgă de resurse şi un preşedinte marionetă care să-i lase să controleze ei totul”

- Aţi vorbit adeseori despre mogulii de presă, i-aţi criticat. Iar aceştia v-au acuzat adeseori de comportament nedemocratic, de faptul că puneţi pumnul în gură presei. Se va schimba relaţia dvs. cu presa dacă veţi câştiga un nou mandat de preşedinte?
- Aici nu e vorba de relaţia cu instituţia presei. E vorba de câţiva oameni, precum Voiculescu, Vântu sau Patriciu care ar fi vrut să bată palma cu mine şi, în acest fel, să pună statul să lucreze în folosul lor. Ei îşi doreau să pună mâna pe mari companii – Poşta Română, Transgaz, Oil Terminal. Vor să le ia pe nimic şi să controleze resursele naţionale. Nu le-am dat această ocazie. Nu am făcut nici un compromis cu ei. Ar fi vrut să îşi aranjeze dosarele în justiţie. N-am acceptat aşa ceva. După care au început o campanie furibundă în trusturile lor de presă, sperând că voi ceda. Frica lor cea mai mare acum este că voi câştiga un nou mandat de Preşedinte şi planurile lor vor fi zădărnicite. Ei vor un stat slab pe care să-l mulgă de resurse şi un preşedinte marionetă care să-i lase să controleze ei totul: instituţiile, economia, cursul de schimb, resursele naturale. Nu am nici o problemă cu jurnaliştii care îşi fac datoria. Problema e că patronii au mutilat conştiinţa unora dintre ziarişti, pe care i-au transformat în mercenari.

 

„Avantajele unui sistem parlamentar cu o singură Cameră sunt publice, nu personale”

- Cu ocazia alegerilor prezidenţiale aţi convocat şi un referendum pentru parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari. Adversarii dvs. v-au acuzat că încercaţi să vă creaţi un avantaj, prin organizarea acestui referendum. Care sunt motivele pentru care aţi chemat românii la referendum tocmai în ziua primului tur al alegerilor prezidenţiale?
- Şi acest pas face parte din procesul de modernizare a statului. Sistemul politic al unui stat modern trebuie să fie clar, eficient, capabil de decizii utile şi rapide. Un sistem politic modern trebuie, de asemenea, să excludă în totalitate risipa de bani şi de timp. Reducerea numărului de parlamentari şi de Camere ale parlamentului are tocmai scopul de a clarifica activitatea sistemului politic, de a o face mai eficientă şi mai uşor observabilă de cetăţean. Avantajele unui sistem parlamentar cu o singură Cameră sunt publice, nu personale. Beneficiarul acestei schimbări e cetăţeanul, nu Preşedintele. Cei ce susţin că îmi creez, în acest fel, un avantaj uită că românii sunt liberi să voteze cum doresc la prezidenţiale şi cum doresc la referendum. În plus, eu am insistat pentru îmbunătăţirea sistemului parlamentar de multă vreme, nu de azi, de ieri. M-am pronunţat pentru această schimbare încă din 2005, când numai de avantaje personale nu putea fi vorba.

- Credeţi că acest referendum va fi validat? Adică se vor prezenta jumătate plus unu dintre români? Dacă nu se va întâmpla aşa?
- Sunt convins că alegătorii înţeleg importanţa referendumului. Ei au arătat, de altfel, de fiecare dată, că îşi cunosc interesele şi că ştiu să îşi folosească votul. Chiar şi referendumul pentru uninominal, la care prezenţa nu a fost foarte mare, a avut efecte pozitive. Atunci, majoritatea celor ce au votat au fost în favoarea sistemului uninominal, iar asta a trimis un semnal puternic pe care Parlamentul nu l-a putut ignora. Astăzi, avem un sistem de vot uninominal imperfect, dar net superior vechiului sistem de listă. Acest pas înainte a fost impus de alegători.

- Cum pot fi siguri românii că votând la acest referendum, ceea ce îşi doresc va fi şi pus în practică? Parlamentarii nu au nici un interes să fie mai puţini şi nici să rămână cu o singură cameră, iar preşedintele nu poate face aceste schimbări prin puterile sale.
- Îmi e imposibil să cred că, pus în faţa a milioane de români care cer o schimbare, Parlamentul se va opune. Sunt convins că un Parlament născut din votul alegătorilor va şti să respecte votul alegătorilor. Cei aleşi prin vot uninominal se vor gândi de două ori înainte de a nesocoti voinţa românilor. În fapt, Constituţia spune că referendumul este unul din modurile prin care poporul îşi exprimă suveranitatea.

 

„Adversarul meu în turul doi va fi un adversar al statului deschis şi un apărător al sistemului care conservă şi înmulţeşte privilegiile”

- Vorbind despre cel de-al doilea tur de scrutin, cine credeţi că va fi adversarul dvs.? Pentru că, după cum arată sondajele de opinie, dvs. veţi fi în al doilea tur de scrutin?
- Nu cunosc numele celui cu care voi lupta în turul doi, dar ştiu că va fi un adversar al statului deschis şi un apărător al sistemului care conservă şi înmulţeşte privilegiile. Asta mă separă de contracandidaţii mei şi de asta numele şi etichetele de genul „independent” n-au prea mare importanţă. Alegătorii români au experienţă şi nu mai votează nume de personaje politice. Alegatorii români ai anului 2009 votează, ca orice electorat european, perspective de viitor pentru anumite persoane, mai precis pentru familiile lor şi pentru generaţiile care vin.

 

„Ion Iliescu e adversarul meu invizibil, pentru că Ion Iliescu e adversarul vizibil al dezvoltării României”

- Aţi spus, de curând, că Ion Iliescu este adevăratul dvs. contracandidat, atunci când v-aţi referit la Mircea Geoană. Totuşi dl. Iliescu nu mai candidează, deşi rămâne o voce activă şi critică în această campanie. De ce îi acordaţi atât de mare importanţă lui Iliescu în această campanie?
- Ion Iliescu e adversarul meu invizibil, pentru că Ion Iliescu e adversarul vizibil al dezvoltării României. Ion Iliescu a oprit, multă vreme, toate procesele care ar fi permis modernizarea şi admiterea rapidă a României în Europa. E adevărat, Ion Iliescu nu mai candidează. De altfel, a candidat destul. De trei ori. În schimb, atitudinea lui Ion Iliescu, adică împotrivirea la modernizare şi favorizarea cercului de protejaţi, candidează prin interpuşi.

- Criza economică i-a afectat destul de mult pe români în acest an. S-a vorbit adeseori despre faptul că, dacă veţi pierde alegerile, va fi din cauza crizei economice. Dvs. chiar aţi spus în repetate rânduri că actuala criză este adversarul dvs. în aceste alegeri. Vă menţineţi această afirmaţie?
- Ce cred eu e că actuala criză e cea mai importantă încercare prin care trece statul român. El va trebui să arate că e în stare să îşi apere cetăţenii, să asigure echilibrul pe piaţa muncii, să menţină un curs de schimb favorabil salariatului român şi să întoarcă dificultăţile de astăzi într-o şansă pentru programe de investiţii majore. Criza economică e, în primul rând, adversarul românului de rând. Rolul şi datoria mea sunt să nu las această criză care a venit de afară să producă, în România, ravagiile pe care le-a produs, deja, în afara graniţelor României.

- Mulţi oameni au fost şocaţi atunci când aţi spus că nu putem face nimic ca să ieşim din criză. Românii aşteaptă însă de la liderii lor tocmai acest lucru: să îi scoată din criză. În plus, dvs. le-aţi spus românilor, în 2004, „să trăiţi bine!”
- Cuvintele pe care le-am rostit atunci rămân în picioare, dar cred că trebuie mai bine explicate. Ce am spus atunci e că statul, prin programele şi deciziile sale, poate limita efectele crizei, în România. Dacă vreţi situaţia e asemănătoare cu problemele create de o epidemie de gripă. Noi putem şi suntem datori să prevenim şi să limităm răspândirea epidemiei, dar nu îi putem pune capăt. Ea va lua sfârşit doar atunci când focarul din care a pornit se închide. Aşa e şi cu actuala criză economică. Trebuie să îi limităm efectele la minimum. Guvernul condus de Emil Boc a făcut asta cu mult curaj şi a recurs la măsuri care au îngrădit efectele crizei. Însă criza, ca fenomen economic global, se va încheia când economiile mari ale lumii occidentale îşi vor reveni.

 

„PD-L e singurul partid care s-a plasat alături de mine, promovând agenda pentru modernizarea statului”

- Dvs. candidaţi independent, cu sprijinul PD-L. Înseamnă acest lucru o distanţare de PD-L?
- Nu, nu e vorba de aşa ceva. PD-L e singurul partid care s-a plasat alături de mine, promovând agenda pentru modernizarea statului şi acordându-mi sprijin atunci când forţele care se opun modernizării au încercat să mă înlăture. Pe de altă parte, prevederile Constituţiei sunt clare şi ele spun că un Preşedinte în funcţie nu poate fi membrul unui partid şi nu poate candida ca membru al unui partid. Candidatura ca independent sprijinit de PD-L reflectă atât obligaţiile prescrise de Constituţie, cât şi realitatea opţiunilor mele politice. Eu candidez pe o platformă mult mai largă decât un culoar politic strâmt, oricare ar fi acesta. Proiectele cu care mă prezint au cuprindere naţională şi pot fi sprijinite de un partid, dar nu sunt nici croite, nici destinate unui partid anume.

- În plan local sunt şi primari din alte partide, PSD şi PNL, de exemplu, care au anunţat că vă susţin. Ei au fost deja etichetaţi de partidele din care fac parte că sunt şantajabili şi trădători.
- Din nou, aici nu e vorba de o opţiune politică. Toţi cei care şi-au declarat şi îşi vor mai declara sprijinul pentru candidatura mea s-au declarat în favoarea unui program naţional de modernizare. Dacă au trădat ceva, aceşti oameni au trădat viziunea celor care văd în alegeri o modalitate de întărire prin vot popular a privilegiilor. Singurele culori politice ale celor care îşi declară sprijinul pentru proiectul de modernizare a ţării sunt culorile naţionale.

 

„Sunt sigur că vine un an mai bun”

- Care este mesajul pe care preşedintele României şi candidatul Traian Băsescu îl transmite românilor acum, la sfârşit de mandat?
- Le-aş spune românilor că ştiu prin ce trec şi că mă doare sufletul pentru fiecare loc de muncă pierdut, pentru fiecare părinte care strânge din dinţi ca să dea copiilor, pentru fiecare tânăr care nu găseşte de lucru. Românii au avut un an greu, au răbdat şi s-au bătut cu necazuri venite toate deodată şi pe neaşteptate. Vreau să le spun însă că încercarea prin care trec nu se va risipi. Sunt sigur că vine un an mai bun. Un an în care vom relua creşterea economică. Va fi începutul sfârşitului crizei. Ca Preşedinte, mi-e clar că asta nu e suficient. Atâtea sacrificii trebuie să ne înveţe ceva. Avem nevoie de instituţii corecte şi stabile. Altfel, creşterea economică o să ajungă acolo unde a mai fost: în buzunarul unui grup restrâns. Criza cu care luptăm astăzi ne-a dat totuşi ceva: şansa de a ne vedea exact aşa cum suntem şi de a lua decizii mari, amânate de prea mult timp. Trebuie să modernizăm statul. Asta înseamnă, în mod concret, o democraţie adevărată în care toţi românii să se bucure de prosperitate şi să găsească dreptate.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului „Garanţia unei Românii moderne în 2014 stă în continuarea a ceea ce am reuşit până acum”.

Comentarii