„Viitorul zonei Dornelor este strâns legat de activitatea turistică. Iar pentru aceasta trebuie rezolvate problemele de infrastructură. Şi aici mă refer atât la drumuri, apă şi canalizare, dar şi infrastructura turistică. Însă dacă vorbim de fonduri, fie ele proprii, guvernamentale sau europene, toate acestea nu ar putea să asigure decât aproximativ 30% din necesar. Primăriile ar mai putea obţine fonduri din concesionări, sau din credite, însă în actualele condiţii împrumuturile nu sunt atât de avantajoase”, a declarat Cezar Ioja.
Liberalul sucevean a precizat că în aceste condiţii, primăriile se pot orienta către încheierea de parteneriate cu investitori privaţi, aceştia putând să asigure finanţarea unor investiţii în infrastructură. Cu toate acestea, Ioja a arătat că în momentul de faţă legislaţia în vigoare îngreunează încheierea acestor parteneriate între administraţiile locale şi firme private.
„Actuala legislaţie nu încurajează parteneriatul public-privat. Asta în condiţiile în care aceste parteneriate ar putea duce la realizarea de investiţii în construcţia de pârtii de schi, amenajări turistice, care ar fi mai mult decât utile pentru comunităţile locale”, a declarat Ioja.
Exemple din ţările Uniunii Europene
El a mai spus că parteneriatele între administraţiile locale şi firmele private sunt folosite în ţările Uniunii Europene, dând ca exemplu construcţia de autostrăzi, pârtii de schi în localităţile turistice sau pentru alte investiţii în toate domeniile de activitate. Cezar Ioja că printre propunerile pe care le va face pentru modificarea actualei legislaţii se numără şi reducerea timpului în care autorităţile locale pot încheia parteneriate cu investitori privaţi.
„Trebuie să se înţeleagă că aceste modificări nu vor fi numai pentru zona de munte a judeţului Suceava. Ele vor reprezenta un sprijin pentru toate comunităţile locale, pentru că acesta este rolul parlamentarilor, de a promova legi care să asigure un cadru legislativ normal, în folosul cetăţenilor. Iar administraţiile locale, dar şi cetăţenii trebuie să înţeleagă că încheierea unor astfel de parteneriate reprezintă un avantaj, pentru că pe de o parte investitorul va exploata un timp ceea ce construieşte, însă investiţia va rămâne, în cele din urmă, în proprietatea primăriilor”, a încheiat Ioja.