Honey Cramariuc, Germania: ”Te simți actorul unui film SF”

”Sunt stabilit în Germania, în sudul Münchenului, de peste 9 ani și lucrez ca Operations Supervisor în logistică. Pot spune că, alături de cei ce operează mijloacele de transport în comun, suntem cam în prima linie a bătăliei cu pandemia. Eu, din birou, sunt puțin mai izolat, dar curierii ce sunt pe drumuri toată ziua și se întâlnesc cu sute de oameni pe zi sunt printre cei mai expuși virusului. Nu voi spune nimic despre date, statistici, numere, pentru că toate astea-s publice. Voi vorbi despre cum simt eu pandemia și cum văd eu schimbările din viața mea.

Străzi aproape goale, magazine arhipline, lipsa hârtiei igienice, a pastelor făinoase, a orezului, a conservelor, a produselor congelate și a soluțiilor de dezinfecție te fac să te simți actorul unui film SF. Interdicția de a cumpăra mai mult de 3 flacoane de dezinfectant, asta dacă ești atât de norocos să-l găsești, te duce cu mintea în vremea comunismului. Nu e panică în Bavaria, e doar paranoia. Și extrem de multă lume ce aleargă să cumpere... hârtie igienică. De la o zi la alta apar restricții noi și știm deja în ce direcție mergem. Izolare totală. Peste toate, cred că problema cea mai mare este inconștiența. Și nu o spun de rău sau ca să jignesc. Dar văd foarte mulți oameni ce râd, pur și simplu, când te văd purtând mască și mănuși la locul de muncă ori că te speli și dezinfectezi pe mâini la fiecare 15 minute. Foarte mulți oameni ce nu conștientizează gravitatea acestei pandemii, ce face și ce schimbă ea în lume, efectele ei. Mai ales tinerii, ce cred că sunt imuni. Nah, se spune că doar bătrânii mor, probabil asta le dă o superputere. Recunosc, la început și eu râdeam de Corona, mă gândeam că din China până în Germania e drum lung și că sunt protejat. Acum știu clar că eu trebuie să mă protejez, să îmi protejez iubita, să îmi protejez colegii și echipa pe care o supraveghez. Probabil cel mai incomod este să vezi cum, cu pași rapizi, stilul tău de viața și activitățile cotidiene se schimbă de la o zi la alta, cum ajungi să cumperi produse pe care nu credeai că le vei cumpăra vreodată, cum începi să te autoizolezi și să te ferești de absolut oricine... E o luptă, cu adevărat. E o luptă pentru supraviețuire...”