Dan Strutinschi

Asistăm la o revoluție tehnologică fără precedent, care are și va avea în viitor consecințe majore asupra economiei și a dezvoltării societății în general. "Produsele" acestei revoluții, de la telefoane mobile până la tratamente inovatoare în medicină, ne fac viața mai ușoară, munca mai eficientă și ne creează posibilități de dezvoltare personală extinse. Macroeconomiștii susțin, pe bună dreptate, că fiecare transformare spectaculoasă pe plan tehnologic atrage "distrugerea creativă", respectiv afectarea puternică a unor profesii (nu mai sunt reparatori radio-tv decât în proporții infime, de exemplu), mari segmente ale "populației active" vor fi obligate să se recalifice (robotizarea, inteligența artificială le înlocuiește), dar și creșterea speranței de viață cu consecințe pe plan social-economic (asistență medicală, cheltuieli în creștere etc.).

În același timp, facilitățile pe care noua tehnologie le oferă afectează puternic stilul de viață al fiecăruia, dar și relațiile interumane (sau gradul de "socializare", dacă vreți).  Se consideră și este în bună parte adevărat că tehnologia, care a devenit ieftină și implicit generalizată, ne face leneși, "limitați" (înlocuiți dumneavoastră termenul) și dependenți. În același timp, personal consider că oferta noilor tehnologii ne schimbă (sau a și făcut-o deja) comportamentul sub aspectul petrecerii timpului liber (tablete, jocuri electronice etc.), al informării rapide și "în sinteză" (prea sintetizat), dar și al "ruperii" relațiilor de familie și a celor comunitare (cel mai nociv fenomen, după mine).

Această transformare profundă are beneficiarii ei pe care îi regăsim în zona cercetării - dezvoltării de vârf în rețelele de distribuire (vânzare și service) a produselor noilor descoperiri și în exploatarea lor la un nivel imens (rețele de socializare, jocuri, divertisment etc.).

Se pune întrebarea, deloc retorică, dacă pe lângă interesele legitime financiar-economice sunt urmărite și alte scopuri prin răspândirea dependenței de astfel de "unelte" în viața cotidiană a fiecăruia de pe planetă. Sunt geniile tehnologiei actuale noii "păpușari" mondiali sau doar folosiți de cei care finanțează progresul tehnic? Există și "entități statale" (termen elegant pentru dictaturi) care folosesc imensele resurse ale tehnologiei actuale pentru a-și promova interesele geopolitice, ideologice sau pentru a agresa statele cu regimuri democratice? În bună parte, răspunsul este da. Și trebuie să fim reținuți când venim în contact cu "cântecul sirenelor" din Est. Altfel, contribuim la promovarea lor.

Dar care ar fi consecințele imediate sau pe termen scurt pe plan social, la ce să ne așteptăm și cum să contracarăm efectele negative ale revoluției tehno? Cât suntem de pregătiți? Cum percepem viitorul? Pentru răspunsuri infinit mai bune vă recomand Yuval Harari. Un lucru este clar de așteptat. Viitorul are nevoie de oameni cu calificare cât mai ridicată în sfera producției și serviciilor. Munca celor cu calificare medie va fi înlocuită treptat de roboți, mai ales în cazul activităților repetitive, ca la banda de montaj, spre exemplu. Pe lângă specialiști de vârf, în viitor vom avea tot mai mare nevoie de personal calificat în sănătate și în "îngrijirea bătrânilor" (crește speranța de viață), dar și în domeniul divertismentului (vom avea tot mai mult timp liber, iar lectura...?!?).

Consider că revoluția tehnico-economică nu ne va face flagrant mai leneș, limitați (ca apetit al gândirii) sau mai dependenți. Vom fi (suntem?) diferiți mult de părinții și bunicii noștri. Dar sper să păstrăm comportamentul etern civilizat față de familie, comunitate și lumea întreagă. Nu este alternativă.

Dan Strutinschi