George Bădărău: „Neomodernismul românesc”

„Neomodernismul românesc” reprezintă o sinteză cu studii de caz despre un curent literar important, în context naţional şi european.

Autorul a cercetat diferite surse, de la simplele însemnări de arhivă până la exegezele cele mai moderne.

Sinteza a fost redactată după tehnica lucrărilor de popularizare, a dicţionarelor şi enciclopediilor, urmărindu-se esenţialul, exprimat într-un stil telegrafic. Acolo unde a fost cazul, autorul a prezentat în rezumat cărţile de referinţă, sau numai anumite capitole, necesare înţelegerii fenomenului în discuţie. S-au selectat clasificările mai importante şi s-a folosit o terminologie adecvată, accesibilă, având în vedere că lucrarea se adresează unui public divers, al cărui orizont de aşteptare se schimbă de la o generaţie la alta.

Cartea reprezintă un reper pentru cei care doresc să se informeze, să înţeleagă evoluţia literaturii române, să redacteze o lucrare despre neomodernism.
Neomodernismul revigorează poezia, care are acum în centru trăirea afectivă, formule de expresie metaforică, reflecţii filosofice, imagini artistice, orientarea spre subiectivitate, un joc misterios cu limbajul şi convenţiile lui, aşadar o reabilitare a lirismului, configurarea unui nou statut al poeziei, interiorizarea limbajului poetic, încercarea de autodefinire.

Căutând o nouă cale de comunicare cu inefabilul, Nichita Stănescu a creat semantica unor cuvinte care nu există. Ambiguitatea a fost împinsă până la nonsens, absurd, expresivitatea tinde să se realizeze prin subtilitatea metaforei, prin ermetismul expresiei sau prin răsturnarea firescului.

Noua poezie este expresia metaforică a trăirilor profunde ale conştientului, subconştientului, integrează visul şi miturile; limbajul devine un scop în sine. Uneori, pentru efecte surprinzătoare, se cultiva limbajul prozaic sau jocul cu vorbele.

În lirica românească, această orientare se numeşte neomodernism, fiind reprezentată de Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Cezar Baltag, Ana Blandiana, Cezar Ivănescu, Mircea Ivănescu, Emil Brumaru, Ileana Mălăncioiu, Leonid Dimov.

Sursa: www.libris.ro