Vacile lui Stalin(2003), romanul de debut al lui Sofi Oksanen, urmăreşte cu o luciditate şi o francheţe uneori brutale destinele a două imigrante estoniene, mamă şi fiică, marcate de stigmatul originii lor „ruşinoase”.
Într-o epocă în care pentru concetăţenii lor finlandezi a fi estoniană este sinonim cu a fi prostituată sau informatoare KGB, Katariina şi Anna sunt silite să-şi treacă sub tăcere originile pentru a fi acceptate de semenii lor.
Dar trecutul închis în tainiţele sufletului le macină pe dinăuntru ca o boală neştiută, creîndu-le un sentiment acut de dezrădăcinare. Dacă, în cazul Katariinei, nevoia de exorcizare a trecutului se manifestă printr-o totală negare de sine, pentru Anna, aceasta ia forma unei boli nervoase acute, care pune stăpânire pe viaţa ei.
Sofi Oksanen zugrăveşte cu o veridicitate remarcabilă atrocităţile regimului comunist şi realitatea dezolantă din Estonia sovietică, pe care personajele sale o privesc deopotrivă ca pe o patrie iubită şi detestată, ca pe un infern şi un refugiu.
„Sofi Oksanen - scrie <Le Nouvel Observateur>- relatează în <Vacile lui Stalin> povestea familiei sale: mama sa, o tânără colhoznică din Estonia, întâlneşte în anii ’70 un finlandez chipeş aflat în trecere. Însă Războiul Rece distruge această idilă. Supravegherea şi denunţurile fac povestea de iubire imposibilă. Perestroika nu schimbă nimic: femeia estoniană este fie o curvă, fie o informatoare KGB”.
Sursa: www.libris.ro