Autoarea acestei cărţi prezintă odiseea pictorului Mircea Ciobanu, începând cu perioada în care acesta s-a decis să părăsească România şi terminând cu ultimii săi ani de viaţă, cu câteva dintre ecourile operei sale plastice şi literare.
Operele i-au adus notorietate, dar şi senzaţia că libertatea de a crea nu se poate afirma în lipsa libertăţilor civile
Afirmându-se de timpuriu prin originalitatea şi tehnica sa specială, Mircea Ciobanu a ajuns rapid pictorul favorit al mediilor selecte din Bucureştiul comunist.
Artistul plastic a fost dublat, încă de la început, de un gânditor profund şi de un teoretician mereu neobosit al creaţiei sale.
Operele i-au adus notorietate, dar şi senzaţia că libertatea de a crea nu se poate afirma în lipsa libertăţilor civile.
După primele succese la expoziţii internaţionale, Mircea Ciobanu a început să se gândească serios la afirmarea pe scena mondială, aşa că a plecat în această aventură însoţit de partenera de viaţă, autoarea acestei cărţi.
Primii paşi în Occident, relataţi de Ada-Michaela Ciobanu, s-au dovedit traumatizanţi pentru tânărul cuplu, care părăsise patria cu speranţa de a găsi în afară normalitatea după care tânjea dincoace de Cortina de Fier.
Însă Occidentul le-a impus criteriile sale dure, aproape inumane, în care capitalismul şi regulile pieţei libere au reuşit să denatureze şi relaţiile interumane.
Creativitatea i-a fost frânată de momentele de recul psiho-afectiv, de efectele speculaţiilor cu operele sale, de crizele din viaţa de familie
Anii exilului autoimpus s-au derulat cu succese şi eşecuri care s-au succedat rapid şi intens, tinerii refugiaţi români trecând de la agonie la extaz atât în viaţa de cuplu, cât şi în relaţiile pe care începeau să le stabilească în ţara de adopţie.
Tablourile lui Mircea Ciobanu au stârnit pasiuni puternice, au vrăjit şi învrăjbit deopotrivă, circulând mai mult sau mai puţin legal în lumea colecţionarilor de artă europeni, care s-au dovedit adeseori lipsiţi de scrupule.
Pictorul lucra frenetic atunci când nu se lăsa cuprins de deznădejde şi dezămăgire. Proiectele sale artistice erau grandioase: a reuşit să decoreze altarul unei biserici, a avut mai multe expoziţii şi a pus pe picioare un atelier de pictură, sculptură, gravură, placare cu foiţă de aur, fabricare de rame etc. A fost invitat să creeze decorurile şi costumele pentru un spectacol parizian şi plănuia construirea unui întreg complex cultural în Paris.
Creativitatea debordantă i-a fost frânată de momentele de recul psiho-afectiv sau de lipsa materialelor, de efectele juridice ale speculaţiilor cu operele sale, ori de crizele din viaţa de familie. A murit înainte de a-şi fi dus la capăt aceste proiecte sau cartea „Estetica morţii”, la care lucra cu aceeaşi febrilitate cu care îşi aşternea culorile pe pânză.
Cartea Michaelei Ciobanu, care conţine numeroase documente, fotografii, mărturii care contribuie la o relatare vie, autentică şi profundă, adună toate aceste fire, reconstituind povestea unui destin de excepţie.
Sursa: www.libris.ro