„Antologie de umor galinaceu”

În cadrul celei de-a II-a ediţii a Festivalului Internaţional de Literatură Satirico-Umoristică „Umor fără frontiere în Ţara de Sus” (festival-concurs care s-a desfăşurat la Vama în intervalul 20 - 22 septembrie a.c.) a fost lansată o „Antologie de umor galinaceu”, lucrare realizată şi îngrijită (din embrion) de Emil Ianuş.

57 de autori, „floarea cea vestită a epigramiştilor români”

Cartea, ilustrată de graficianul humorean Radu Bercea, conţine epigrame, poezii şi texte satirice care au ca subiect principal oul şi reuneşte un număr de 57 de autori, „floarea cea vestită a epigramiştilor români”, aşa cum scrie în cuvântul de deschidere scriitorul Ion Prelipcean.

 „Ideea - spune el - a apărut la Vama, în casa unor femei tinere şi frumoase, Letiţia şi Cătălina Orşivschi, care au organizat în propria lor locuinţă fastuoasă o splendoare de Muzeu al oului încondeiat”.

Ion Prelipcean precizează că epigramiştii şi umoriştii „au abordat subiectul cu toată seriozitatea vorbind despre oul primordial, izvorul lumii vii, embrionul lumii, despre oul lui Columb, ori oul lui Brâncuşi, dar şi despre oul clocit ce naşte pui vii, sau Cloşca cu puii de aur. Cocoşul, găina şi alte zburătoare de prin aer (n.n. aici a-mbârligat-o prefaţatorul întrucât enumerând zburătoarele a trecut şi...struţul), ori fiinţe de pe pământ...sau lighioane de prin apă...devin subiecte pentru zeflemişti”.

„Puţin umor galinaceu / Semnat de-o droaie de fazani!”

Portretul grafic al fiecărui autor este însoţit de fişa personală care cuprinde „data ecloziunii” (data naşterii), „cuibarul natal” (localitatea de baştină), „cuibarul actual” (localitatea de domiciliu), „succese de cuibar” (lucrări publicate) şi „produsul galinaceu” (genul literar practicat).

Aşa că, alături de epigrame tematice (dintre care am ales-o pe cea semnată de Mihai Haivas: “Amicul meu, celibatar / Mi-a zis, aşa, să-mi facă-n ciudă / Decât un pui fript la grătar, / Mai bine o puicuţă crudă!”) veţi putea citi rondeluri („Rondelul găinii născătoare de pui vii” sau „Rondelul lebedei mâncate de ţigani”), sonete („Sonetul Muzeului din Vama”), fabule („Corbul şi găina”, „Puiul care s-a  crezut cocoş”, „Fabula cucurigului”) şi chiar o scurtă proză umoristică („Galinaceum”).

Aş încheia cu unul din catrenele lui Vasile Vajoga, care este dedicat chiar acestei antologii („Volumului <Umor galinaceu>”): “Citind volumul ăsta eu / Remarc, stimaţi contemporani, / Puţin umor galinaceu / Semnat de-o droaie de fazani!”.