Mihai I. Spăriosu: „A şaptea scrisoare”

Suntem în anul 347 î.e.n. Lui Platon, acum bătrân şi suferind, îi parvine în taină un misterios sul de papirus, care conţine ceea ce posteritatea va numi „Scrisoarea a şaptea“.

Ea prezintă relaţia filosofului cu doi dintre cei mai renumiţi discipoli ai săi, Dion şi Dionysios II din Syracusa, precum şi convingerile sale filosofice şi politice, numite în mod curent „doctrina nescrisă”.

Cum vor rezolva Platon şi discipolii săi aceste mistere?

Mai cu seamă însă, epistola caută să justifice invadarea Syracusei de către Dion, în vederea răsturnării regimului tiranic al nepotului său, Dionysios, cu toate consecinţele dezastruoase ale acestei acţiuni.

Şocat, Platon citeşte şi reciteşte documentul, încercând să determine cine este autorul şi de ce l-a compus. Îşi dă acum seama că proiectul său de o viaţă, Academia, a eşuat în chip lamentabil.

Pentru a înţelege cauzele acestui eşec, retrăieşte în imaginaţie momentele cele mai importante din viaţa sa. În paralel, Speusip, nepotul filosofului, şi Aristotel, cel mai strălucit discipol al său, rivalizează pentru succesiunea la conducerea Academiei. Descoperirea scrisorii schimbă complet ecuaţia competiţiei dintre cei doi. Pe deasupra, uciderea unor membri ai Academiei - care ar putea, sau nu, să fie legată de epistolă - complică şi mai mult situaţia. Cum vor rezolva Platon şi discipolii săi aceste mistere, ca şi tragicele dileme ce rezultă din revelarea lor?

                                                                              *

Mihai I. Spăriosu, semnatarul acestei cărţi, este Distinguished Research Professor la University of Georgia, Athens din Statele Unite. A absolvit Facultatea de Limbi Străine a Universităţii din Bucureşti, unde a şi predat un timp. După ce s-a stabilit în Statele Unite, a obţinut masteratul la Tulane University şi doctoratul la Stanford University.

Sursa: www.libris.ro