Mario Livio: „Ecuaţia care n-a putut fi rezolvată”

Ce au în comun muzica lui Johann Sebastian Bach, forţele naturii, cubul Rubik şi alegerea partenerului de viaţă? Toate acestea sunt caracterizate prin anumite simetrii.

Metodele obişnuite erau inaplicabile

Simetria este conceptul care face legătura între ştiinţă şi artă, între fizica teoretică şi întreaga lume, pe care o vedem zilnic în jurul nostru.

Totuşi, limbajul „simetriei” - teoria grupurilor, în matematică - se trage dintr-un loc în care nici nu ne-am fi gândit: din ecuaţia care n-a putut fi rezolvată.
De-a lungul mileniilor, matematicienii au rezolvat ecuaţii algebrice tot mai dificile, până când au ajuns la cea cunoscuta sub denumirea de cvintica.

Timp de câteva secole, ea a opus rezistenţă oricărei încercări de a-i fi găsite soluţiile.

Dar, deodată, doi matematicieni sclipitori au descoperit independent că, în cazul ei, metodele obişnuite erau inaplicabile. Aşa a fost deschisă uşa către teoria grupurilor.

Povestea celor două genii: norvegianul Niels Henrik Abel şi francezul Evariste Galois

Povestea ecuaţiei care n-a putut fi rezolvată este povestea celor două genii, norvegianul Niels Henrik Abel şi francezul Evariste Galois.

Impresionantă datorită amănuntelor inedite din vieţile lor şi extrem de accesibilă mulţumită explicaţiilor clare ale autorului, cartea prezintă întreaga istorie a unei realizări epocale şi analizează toate implicaţiile acesteia, făcând un tablou complet al căilor pe care matematica reuşeşte să influenţeze şi să clarifice o mare varietate de alte discipline.

Sursa: www.libris.ro