Vasile şi Otilia Sfarghiu: „Nicolae Iorga şi Şcoala de Lemnărit din Câmpulungul Bucovinei”

Vasile şi Otilia Sfarghiu, doi cronicari care scriu şi rescriu cronicile Câmpulungului Moldovenesc de ieri şi de azi, autori care, nu cu mult timp în urmă, au publicat încă o carte care s-a adăugat buchetului de titluri care vizează comunitatea câmpulungeană („Itinerarii turistice - Câmpulung Moldovenesc şi împrejurimi”), ne propun o nouă lucrare circumscrisă aceleiaşi entuziaste preocupări: „Nicolae Iorga şi Şcoala de Lemnărit din Câmpulungul Bucovinei”.

Doi pasionaţi şi iscusiţi cercetători ai arhivelor şi tradiţiilor locale, izvoditori de slovă durabilă

Aşa cum semnalează soţii Vasile şi Otilia Sfarghiu într-un scurt  „Argument” lămuritor, „Evenimentele, faptele şi întâmplările petrecute acum o sută şi mai bine de ani au făcut posibilă alăturarea celui care a fost supranumit <patriarh al culturii româneşti> - Nicolae Iorga - de oraşul Câmpulung Moldovenesc şi de şcoala <navă-amiral> a învăţământului românesc de pe întreg cuprinsul monarhiei duale, austro-ungare”.

Cei doi „pasionaţi şi iscusiţi cercetători ai arhivelor şi tradiţiilor locale, izvoditori de slovă durabilă şi admirabilă”, cum îi apreciază în textul „În loc de prefaţă” prof. univ. dr. Mihai Iacobescu, ne oferă „informaţii inedite şi nebănuite despre legăturile şi admiraţia Omului şi savantului Nicolae Iorga cu profesorii şi ucenicii de la Şcoala de Lemnărit din Câmpulungul Bucovinei - un centru rarisim în arta lemnului, la care ar fi dorit să-şi facă ucenicia chiar şi fiul său, Petru, şcoală de la care a comandat toată mobila locuinţei sale de la Vălenii de Munte”.

Legături de frăţească românitate şi o cercetare inedită care vizează reprezentarea tricolorului românesc

Cartea, care însăilează secvenţe care punctează aspecte distincte ale acestor legături de frăţească românitate („Nicolae Iorga şi Şcoala de Lemnărit din Câmpulungul Bucovinei”, „Familia lui Nicolae Iorga”, „Legăturile familiei Iorga cu Şcoala de Lemnărit din Câmpulung Moldovenesc”, „Nicolae Iorga, persona non grata în Bucovina”, „Mobilele de origine câmpulungeană aflate şi azi în patrimoniul Muzeului Memorial Nicolae Iorga”) se încheie cu o cercetare inedită care, sub genericul „Tricolorul, simbol al apartenenţei bucovinenilor la românitate”, vizează reprezentarea tricolorului românesc în zestrea culturală bucovineană (piese de port popular, în mod deosebit pe brâiele şi cingătorile din colecţia muzeală a lui Ioan Grămadă).

O scriere documentară garnisită cu ilustraţii relevante şi mărturisitoare

O carte cu ecourile Bucovinei de odinioară, în care Holzbearbeitungschule (Şcoala pentru prelucrarea lemnului) din Câmpulung Moldovenesc era supranumită „Academia de lemnărit”, o lucrare în care alături de efigiile membrilor familiei Iorga sunt conturate cele ale unor personalităţi locale (Ion Ştefureac, Ioan Pîşlea, dar şi compozitorul Ciprian Porumbescu, autorul imnului-testament „Trei culori”), o scriere documentară garnisită cu ilustraţii relevante şi mărturisitoare.