Nichita Stithat: „Despre Suflet”

„Despre Suflet” este lucrarea cheie a lui Nichita Stithat legată de înţelegerea unui cuprins întemeiat pe o serie de teme, care a preocupat în special înţelepciunea bizantină, cum ar fi crearea îngerilor, a lumii văzute şi nevăzute, crearea omului, fiinţa sufletului şi starea lui după moartea trupului.

Firea nematerială a îngerilor tinde spre cea a oamenilor...

Cunoscând bine Sfintele Scripturi, dar şi scrierile teologice, Nichita Stithat stabileşte că firea nematerială a îngerilor tinde spre cea a oamenilor şi cea materială a lor tinde spre Dumnezeu, firea descriptivă, nevăzută, mentală şi nemuritoare.
Esenţa Sufletului i-a preocupat pe mulţi filozofi vechi de la ionieni până la Aristotel şi, odată cu întinderea Creştinismului cercetările scriitorilor, care s-au întins pretutindeni, au fost adunate într-un imens corp, care se scufundă în marea percepţiilor tradiţiilor vechi greceşti, ridicându-se până la orizontul sistemului gândirii creştine, din care face parte şi percepţia medicinii religioase.
Pentru Nichita Stithat, modelul îngerilor reprezintă o paralelă a însuşirilor Sufletului în care distinge tendinţele puterilor raţionalului şi iraţionalului.

Comportamentul Sufletului, drumul virtuţii şi al răutăţii, starea sufletelor luminate din viaţa de după moarte

În ciclul premergător morţii omului, comportamentul Sufletului depinde de tendinţele nematerialului şi a elementului material al coexistenţei acestora înăuntrul trupului omenesc.
Drumul virtuţii şi al răutăţii reprezintă lupta aprigă a trupului şi a firii nemateriale, echilibrul care formează drumul etic al omului spre scopul desăvârşirii, prin intermediul procedurilor de curăţire, de luminare şi de comunicare mistică cu destinaţia dumnezeiască, lepădându-se treptat de greutatea păcatelor.
Starea sufletelor luminate din viaţa de după moarte la Judecata cea de Veci, în lumea lui Dumnezeu şi aşezarea sufletelor întunecate în lumea Iadului, se circumscrie sistemului teoriei creştine legate de drumul Sufletului de după moartea acestuia, despărţind aceste două tendinţe a comportamentului trupesc şi spiritual din viaţa omului.

Ca scriitor, Nichita Stithat se distinge prin claritatea gândirii şi prin simplitatea şi eleganţa limbajului

Nichita  Stithat, care a trăit în secolul XI, a ucenicit lângă Simeon Noul Teolog la mănăstirea Studiu.
A ajuns monah la vârsta de 30 de ani, după o chemare spirituală pe care a simţit-o şi faţă de care a ascultat.
A fost biograful lui Simeon Noul Teolog, studiind operele dascălului lui şi s-a preocupat de păstrarea şi transmiterea mai departe a acestora prin publicarea lor.
Ca scriitor, Nichita Stithat se distinge prin claritatea gândirii şi prin simplitatea şi eleganţa limbajului.
Nichita Stithat a fost influenţat la modul cel mai adânc de dascălul său de sfântul Simeon Noul Teolog, de sfântul Dionisie Areopagitul, de sfântul Maxim Mărturisitorul şi Ioan Damaschin.
Nichita Stithat a fost preocupat în scrierile sale de realităţile sceptice şi mistice, dar şi de combaterea scrierilor deşarte ale latinilor.

Sursa: www.cartespirituala.ro