Radu Bercea: “Ţara lui tercea-bercea”

Consiliul Judeţean Suceava prin Centrul Cultural Bucovina a editat şi a scos de sub tipar, chiar în aceste zile în care se desfăşoară Festivalul European al Artelor “Ciprian Porumbescu”, volumul “Ţara lui tercea-bercea”, care poartă semnătura artistului plastic humorean Radu Bercea.

O carte cu “prefaţă şi ilustrare epigramistică” de Ion Drăguşanul

Cartea, cu “prefaţă şi ilustrare epigramistică” de Ion Drăguşanul, “cumulează întru armonie - aşa cum scrie prefaţatorul în textul introductiv intitulat “Radu Bercea, sub aura Soarelui” - metafora grafică, caricatura metaforă şi caricatura propriu-zisă, portretul caricaturizat şi portretul personalizat”, realizate de Radu Bercea, însoţite de câte un catren prin care Ion Drăguşanul, ca autor al textelor, se înfrăţeşte pe fiecare pagină cu  desenatorul.

Cartea este rezultatul unei colaborări în care “desenul deja creat, provoacă naşterea unei epigrame sau a unui catren, a cărui poantă se află, de fapt, în caricatura pe care o slujeşte”. 

“O frăţietate a caricaturii cu epigrama gândită, premeditată ca atare”

Nefiind prima colaborare, întrucât Ion Drăguşanul a fost redactorul de carte al unui alt volum semnat de Radu Bercea (“Mărturii din Infern”, care a apărut anul trecut în Colecţia “Cărţi arse”, ediţie îngrijită, prefaţată şi ilustrată poematic de Ion Drăguşanul), acest nou produs editorial are marca certificată pentru a fi râvnit de toţi cei care îi cunosc pe cei doi colaboratori, cartea însemnând „în contextul demersului comun, un verb al prieteniei, o relaţionare reciprocă, o frăţietate a caricaturii cu epigrama gândită, premeditată ca atare”. Colaborarea lor este însă mult mai veche; cu câteva decenii în urmă Radu Bercea şi Ion Drăguşanul experimentau, la sugestia gazetarului Mircea Sfichi, “echilibrarea umoristică” a caricaturii prin “comentariu epigramatic”.

Peste 150 de desene, însoţite de tot atâtea catrene

“Lucrând împreună cartea aceasta - mărturiseşte Ion Drăguşanul  - n-aş exagera cu nimic dacă aş susţine că, vreme cât veşnicia minunatelor luni martie şi aprilie, noi am retrăit, inclusiv fizic, începuturile de maturitate de odinioară. Aş fi spus ale tinereţii, pentru că eu eram tânăr pe atunci, dar nu vreau să se risipească vrea confuzie şi peste tinereţea eroică şi martiră a lui Radu Bercea, peste calvarul menit să-l extermine, dar care l-a călit şi iniţiat în sfinţenie”. Cartea cuprinde peste 150 de desene, care sunt însoţite de tot atâtea catrene.

Permanent treazul şi necruţătorul ochi ager care surprinde esenţa din tot ceea ce vede în jurul lui

Volumul, care cuprinde în titlu “frazeologismul tercea-becea”, auto-ironic şi aluziv la numele autorului, dar utilizat pentru “a sancţiona cu ascuţimea satirei degenerarea patriotismului în această ţară” (tercea-bercea însemnând om fără căpătâi, personajele luate în vizor fiind politicienii, iar “satirele / satârele” nevizând personal, ci atingând clasa politică la nivel simbolic), ni-l relevă pe caricaturistul şi portretistul Radu Bercea (şi, sub stratul cuvintelor, pe colaboratorul său, Ion Drăguşanul) ca permanent treazul şi necruţătorul ochi ager care surprinde esenţa din tot ceea ce vede în jurul lui.

“Prin Radu Bercea - încheie Ion Drăguşanul - rânduiala durabilităţii, prin asumări şi, în egală măsură, prin delimitări, ni se dezvăluie în toată splendoarea ei, inclusiv în paginile acestei cătţi, care îşi caută şi îşi află locul ei inconfundabil în memoria Bucovinei”.

Pe coperta IV, de pe care Radu Bercea zâmbeşte dintr-un autoportret caricatural, se află următorul catren: “Radu Bercea, cum se ştie, / luptă (astăzi cu umor) / tercea-bercea să nu-i fie / ţării noul dictator!”.