Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
În Sala de Arte „Elena Greculesi” a Bibliotecii Bucovinei „I.G. Sbiera” a avut loc zilele trecute lansarea unor cărţi semnate de Ioan T. Lazăr.
„O lansare cu naşi”
„O triplă lansare de carte”, aşa cum a anunţat, la deschiderea manifestării, în calitate de gazdă, directorul bibliotecii sucevene, Gheorghe Gabriel Cărăbuş, o lansare la care a participat şi una dintre „victimele” autorului.
„O lansare cu naşi”, cum a remarcat poetul Ion Cozmei, recunoscută şi asumată astfel atât de putneanul Ioan T. Lazăr, cât şi de cei doi horodniceni care l-au însoţit la altar la momentul punerii pirostriilor, unul dintre ei, generalul (r) Viorel Onica (cel care a fost vreme de 15 ani pilotul preşedintelui României, Nicolae Ceauşescu) fiind chiar „victima” finului într-una din cărţile prezentate.
„Un nordist care trăieşte în sud”
Ioan T. Lazăr, gazetar şi scriitor prolific (a lucrat la ziarul „Zig-zag”, a făcut mai multe gazete, a fost directorul săptămânalului „Infractorul” şi este autorul a 120 de cărţi şi 50 de filme documentare), cu origini bucovinene în comuna Putna, dar trăitor în capitală („un nordist care trăieşte în sud”, aşa cum spune el) a sosit la Suceava cu trei volume apărute recent: „Rătăciţi în purgatoriu”, „Cartea înţelepciunilor eretice” şi „Vecin cu vulturii, prieten cu Dumnezeu”.
Cărţi care nu au mai avut soarta celor cu care a venit cu câţiva ani în urmă, când în locul genţii - cu cele 150 de volume aduse pentru lansare - depusă în cala de bagaje a autobuzului, a găsit alta, cu câteva sticle de vin...goale.
„Proză din toate atrocităţile”
Ioan T. Lazăr, „un omuleţ brunet, numai ochi şi cioc”, aşa cum îl prezenta într-un text un coleg de breaslă gazetărească, însoţit de cei doi naşi din Horodnic, scriitorul Emil Ianuş şi fostul pilot prezidenţial Viorel Onica, precum şi de alţi câţiva „nordişti” ca şi ei, şi-a prezentat singur cărţile, după o paranteză din perioada când conducea „Infractorul”, „un titlu nefericit, dar care îţi dădea posibilitatea, ca scriitor, să ajungi unde vrei”, unde, aşa cum a mărturisit el, a început să facă „proză din toate atrocităţile”.
„Infractorul”, care era săptămânalul cu cel mai mare tiraj din ţară (1.400.000 de exemplare), la care Ioan T. Lazăr a speculat gazetăreşte faptul că un fost preşedinte de CAP (care se numea...Ion Iliescu) a fost arestat, postând pe prima pagină titlul cu caractere mari „Preşedintele Iliescu, arestat!”.
„Un povestaş fermecător şi un condeier strălucit”
Prezentat de profesorul şi scriitorul putnean Mircea Aanei ca fiind “un prozator cu o imaginaţie prodigioasă, care are o vervă stilistică impresionantă” bazată pe „o experienţă de viaţă transpusă literar într-un stil foarte original şi suculent, în care fabulosul ocupă un loc important”, Ioan T. Lazăr l-a avut alături şi pe scriitorul şi publicistul Dumitru Brădăţan.
Acesta, cu care are o veche relaţie prietenească, l-a apreciat ca fiind „un prieten de nădejde, un povestaş fermecător şi un condeier strălucit”.
Autorul şi „victima”
Dacă despre volumele „Rătăciţi în purgatoriu” şi „Cartea înţelepciunilor eretice”, Ioan T. Lazăr a spus doar că primul vizează „o intrare în lumea clerului pe uşa din dos”, iar cel de-al doilea oferă „sfaturi pentru trei vieţi, dar pe care este bine să nu le urmaţi”, cartea cu titlul „Vecin cu vulturii, prieten cu Dumnezeu” este povestea biografică a naşului său, generalul (r) Viorel Onica.
O poveste pe care a obţinut-o (aşa cum a mărturisit el devoalând câteva din „frământările de gâde” care l-au încercat) păcălindu-şi naşul că a scris deja două capitole din carte, iar acesta, speriat de posibile fabulaţii, a cooperat la realizarea volumului.
„Nu l-am menajat deloc”, a spus Ioan T. Lazăr invitându-şi „victima” alături de el, „victimă” care a spus, printre altele, că, deşi are peste 15.000 de ore de zbor la activ ca pilor militar în escadrila prezidenţială, are o pensie mai mică de...zece ori decât cea a unui pilot civil.
„Lazăr de la Putna”
Celălalt naş al autorului, scriitorul Emil Ianuş, şi-a susţinut finul dând citire unei poezii cu nuanţe satirice intitulată „Lazăr de la Putna”:
„Azi, clopotele Putnei din turla lui Ştefan / Vuiesc cu toate-n limba lui Lazăr T. Ioan / Vestind bucovineşte în cele patru părţi / Că astăzi sucevenii blagoslovesc trei cărţi. // Voind să dovedească prin talentatul scrib / Că Putna nu-i bogată doar în...culturi de hrib, / Ci cărţile lui Lazăr, precum au zis profeţii / Vor răsări la Putna mai des decât bureţii. // Căci rar ciuperca bună răsare în poteci, / Dar cărţile lui Lazăr inud’ biblioteci.../ Şi-n ele verbul zburdă şi scapără tumult, / Căci scrie cât vorbeşte, iar el vorbeşte mult. // De-aceea eu, năşucu’, c-o rugăminte vin: / Să scrie cât gândeşte...adică mai puţin. / Amin!”.
