Mihai MOISOIU

De-a lungul istoriei, procesele de urbanizare și de dezvoltare a supermarketurilor au făcut ca regimul alimentar și stilul de viață de tip occidental să se extindă și să devină omniprezente, pe întreg cuprinsul globului, inclusiv în țara noastră. În consecință, concomitent cu creșterea popularității alimentelor bogate în grăsimi saturate și în zaharuri rafinate, a fost înregistrată și o creștere a incidenței consecințelor negative pentru starea de sănătate și a bolilor cronice, inclusiv a obezității, a diabetului zaharat de tip 2 și a bolilor cardiovasculare.

În zilele noastre, există o îngrijorare crescută referitoare la accentuarea incidenței a numeroase probleme legate de starea de sănătate și de creșterea obezității în unele dintre țările occidentale.

Aceasta reprezintă un motiv deosebit de neliniște, având în vedere că ea tinde să devină un precursor major al altor probleme legate de starea de sănătate, așa cum sunt, printre altele, sindromul metabolic și o serie de boli cronice, precum diabetul zaharat de tip 2, hipertensiunea arterială, accidentele vasculare cerebrale, bolile cardiovasculare și anumite forme de cancer.

Rolul negativ al obezității în apariția deficienței cognitive ușoare, a bolii Alzheimer și a demenței a devenit tot mai evident. Rezultatele mai multor studii au relevat faptul că obezitatea la vârsta mijlocie este asociată cu o creștere de la 70% până la 100% a riscului de apariție a bolii Alzheimer sau a demenței la vârste mai înaintate. În plus, devine tot mai evident faptul că problemele de natură clinică asociate obezității au efecte nete asupra fiziologiei creierului.

Unele studii au confirmat existența unei asocieri între obezitatea clinică și unele modificări de natură morfologică de la nivelul creierului, cum sunt, de pildă, reducerile focalizate ale volumului materiei cenușii, procesele patologice la nivelul hipocampului și creșterea volumului substanței albe la nivelul regiunii orbitofrontale.

Rezultatele altor studii au relevat faptul că pacienții cu obezitate au performanțe semnificativ mai slabe în ceea ce privește procesele de memorie, de învățare și funcțiile executive. Este posibil ca un consum crescut de produse alimentare bogate în grăsimi saturate, în zaharuri rafinate și în alimente ultraprocesate să explice relația dintre obezitate și disfuncțiile cognitive. Există un consens extrem de convingător referitor la consecințele consumului crescut de grăsimi saturate și de zaharuri, dăunătoare pentru starea de sănătate în ceea ce privește funcțiile cognitive asociate cu înaintarea în vârstă și cu bolile neurodegenerative.

În consecință, un regim alimentar de tip occidental ar putea să explice deteriorarea funcțiilor cognitive provocată de obezitate, însă este foarte posibil ca factorii anatomici și de natură fiziologică să aibă propriul rol în acest tip de boli.

Cu toate acestea, încă nu avem o înțelegere clară și cuprinzătoare a mecanismelor care stau la baza efectelor modelului nutrițional de tip occidental legate de asocierea dintre aportul acestui regim alimentar și funcțiile cognitive asociate înaintării în vârstă. Teoria cea mai plauzibilă este legată de efectele consumului de alimente din compoziția regimului alimentar occidental asupra a două dintre regiunile creierului implicate în realizarea funcțiilor cognitive asociate cu înaintarea în vârstă, cortexul prefrontal și hipocampul.

Cortexul prefrontal joacă un rol esențial în dezvoltarea abilităților cognitive care contribuie la realizarea funcțiilor executive, sensibile față de deteriorarea asociată cu înaintarea în vârstă. Aceste abilități includ fluența verbală, concentrarea și menținerea atenției, inhibiția și memoria de lucru. Apoi, este bine cunoscut faptul că hipocampul susține procesul formării de noi amintiri, fiind deosebit de important pentru menținerea memoriei spațiale și episodice. În timp ce toate regiunile creierului sunt foarte sensibile față de efectele procesului de îmbătrânire și de cele legate de regimul alimentar, cortexul prefrontal și hipocampul par să fie extrem de vulnerabile în fața ambelor influențe.

Dintre variabilele care sunt asociate cu regimul alimentar, cantitățile crescute de grăsimi saturate și zaharuri întâlnite în mod curent în cadrul regimului alimentar occidental au fost identificate drept cei mai importanți factori de risc pentru aceste două regiuni ale creierului, pe parcursul procesului de îmbătrânire.

Psiholog Mihai Moisoiu

Tel. 0753 937 223

www.mihaimoisoiu.ro

E-mail: mmmoisoiu@gmail.com