Mihai Moisoiu

Seneca, unul dintre cei mai mari filosofi al Imperiului Roman, i-a dedicat furiei o carte întreagă, în care le explică cititorilor cum să și-o „smulgă” din suflet. Două milenii mai târziu, furia este tot mai mult studiată de către cercetătorii și terapeuții din întreaga lume. De ce? Pentru că este una dintre cele mai intense emoții pe care le cunoaștem și, ca atare, poate fi efectiv devastatoare pentru alții, dar și pentru noi înșine.

Să ne amintim, totuși, că furia este în primul rând semnul unui impuls vital, al unei dorințe și un motor care ne împinge spre acțiune și luptă, dacă este necesar. Când se instalează pe termen lung, devine dăunătoare pentru sănătate: „Furia este ca o avalanșă care se zdrobește de ceea ce zdrobește.” (Seneca)

Din păcate, nu putem scăpa de furie: fie că o lăsăm să se manifeste sau o reprimăm, ajunge să ne facă rău. Cum? În esență, atacându-ne ficatul – organ vital, la fel ca inima sau plămânii. Acest organ, care arată ca un fel de tricorn și este situat în partea dreaptă, superioară, a abdomenului, chiar sub diafragma și în spatele coastelor, are de fapt mai multe funcții. Este, de altfel, comparat cu o imensă uzină chimică, tratând, transformând și eliminând o serie de substanțe pe care le ingerăm, mai ales sub influența vezicii biliare. Astfel, metabolizează zaharurile, grăsimile și proteinele de care corpul nostru are nevoie ca să producă nutrienți buni. De asemenea, reciclează alcoolul, drogurile și medicamentele pentru a permite eliminarea lor.

Când ne reprimăm furia, ea este somatizată la nivelul ficatului, provocând o mulțime de posibile complicații. Ficatul perturbă metabolizarea glucozei și a acizilor grași care rămân în sânge. Prin urmare, sângele este mai puțin fluid, ceea ce generează o respirație mai rapidă și o oboseală prelungită. Din aceleași motive, mucozitățile abundă și modifică pe termen lung funcționarea digestiei, a sistemului ORL și a căilor respiratorii. Pot apărea tulburări digestive: balonări, alternarea diareii și a constipației. La femeile cu menstruație, ciclurile pot deveni neregulate, sindromul premenstrual se intensifică, cu importante variații de dispoziție.

Accesele de furie frecvente, repetate și disproporționate provoacă la rândul lor un aflux semnificativ de energie la nivelul capului, ceea ce poate provoca dureri de cap, migrene, tinitus sau amețeli, dar și o senzație puternică de căldură în tot capul și roșeață la nivelul gâtului, feței și în jurul ochilor. Întrucât ficatul, împreună cu creierul, mușchii și glandele endocrine joacă un rol important în reglarea termică, nu este neobișnuit să apară și tulburări la acest nivel, generând uscăciunea generalizată mai ales a gurii, care favorizează apariția arsurilor la stomac. Ficatul supus unui exces de furie va avea și dificultăți în gestionarea histaminei, molecula sintetizată de organism; ea este indispensabilă, dar și responsabilă pentru numeroase forme de alergie.

Furia, violența sau ura au impact și asupra funcționării glandei tiroide, care, la fel ca ficatul, joacă în organism rolul dirijorului de orchestră, ajutând la reglarea și echilibrarea metabolismului. O disfuncție precum hipertiroidismul are consecințe asupra tranzitului, solidității oaselor, zahărului din sânge, dar și consecințe cognitive și emoționale. Pot apărea semne de iritabilitate, nervozitate, nerăbdare sau schimbări bruște de dispoziție.

Deși inima nu este organul-țintă al furiei, atacurile de cord sunt și ele foarte frecvente la oamenii care au tendința de a se înfuria cu ușurință. În realitate, somatizarea excesivă a acestor emoții puternice în  zona plexului solar ajunge să afecteze și inima care sfârșește prin a ceda în fața acestui val emoțional zdrobitor.

Tulburări legate de izbucnirile de furie sau de reprimarea ei: dureri de cap, amețeli, tinitus; tensiuni care atrag după ele rigiditatea spatelui, fie în parte de sus (zona cervicală, omoplați etc.), fie în cea de jos (lombară), hernie de disc; dureri abdominale, cu posibile alternări între constipație și diaree, umflarea peretelui abdominal; tulburări digestive de tip arsuri stomacale și ulcere; patologii tipic feminine (fibroame, chisturi ovariene sau uterine, sindromul ovarelor polichistice), dar și sindrom alergic de tip urticarie, psoriazis, eczemă sau astm; boli cardiovasculare, accidente vasculare cerebrale, hipertensiune; depresie nervoasă.

Înțelegerea naturii furiei și recunoașterea simptomelor sale, atât la nivel emoțional cât și fizic, este un pas esențial în abordarea eficientă a acestei emoții. Prin o mai bună înțelegere a stărilor de furie, putem dezvolta strategii mai eficiente pentru gestionarea emoțiilor negative și pentru a ne îmbunătăți calitatea vieții.

Psiholog Mihai Moisoiu

Tel. 0753937223

www.mihaimoisoiu.ro

E-mail: mmmoisoiu@gmail.com