Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
„Cortina de fier”
Autor: Vesna Goldsworthy
Traducător: Luana Schidu
Aparitie: 2022
Nr. pagini: 328
Editura: Humanitas
“Cortina de fier” este exact ceea ce spune subtitlul romanului – „o poveste de dragoste”. O poveste de dragoste dinainte de 1989 dintre o fată din Estul Europei și un băiat din Vestul Europei, deci interzisă, inimaginabilă şi aproape imposibilă.
Descriere
Milena, fiică de nomenclaturist cu funcție înaltă într-o țară comunistă nenumită din estul Europei, se bucură de un lux nelimitat și de o libertate, firește, limitată. Când îl întâlnește pe Jason, un poet britanic, e fermecată, aproape fără să-și dea seama, de aura lui boemă, și după un timp hotărăște să fugă în Anglia. Londra anilor '80 nu e tocmai întruchiparea Occidentului strălucitor și prosper pe care și-l imagina, dar e fericită alături de bărbatul pe care-l iubește – până când descoperă ca ideea lui despre libertate îi provoacă mai multă suferință decât orice a cunoscut ea pâna atunci. Are de ales între o lume liberă, cu toate riscurile inerente, și lumea confortabilă, dar artificială și plină de constrângeri a părinților ei, cu sentimentul dureros că nu aparține nici uneia. O carte emoționantă, despre falia imensă creată de împărțirea nefirească a Europei și despre modurile infinite în care un regim politic te poate înstrăina de tine însuți.
Ce spun criticii
„Estul și vestul se întâlnesc într-o binevenită poveste dulce-amară despre iubire, loialitate și cântecul de sirenă al libertății.“ (Financial Times)
„Un roman superb, perfect armonizat, cu o intrigă încântătoare și o introspecție plină de ironie despre condiția umană și tensiunile ei unice.” (William Boyd)
„O evocare extraordinară a două lumi profund contrastante. [...] Vesna Goldsworthy scrie atât de bine! Precizia dureroasă a naturalismului ei scăpărător dă narațiunii o intensitate aproape onirică. Sfârșitul, în care visul de dragoste și libertate devine amar, este cutremurator.” (Michael Frayn)
Frânturi din „Cortina de fier”
„Mă duceam la ceremonia de premiere de la sfîrșitul anului numai pentru că știam că absența mi-ar fi fost observată mult mai tare decît prezența. Nu voiam să duc chiar orice bătălie împotriva sistemului doar ca să-i arăt tatei că sînt pe picioarele mele. Cum să te revolți cînd pînă și revolta îți este anticipată?”
„Pentru mine, asta îi descria pe englezi: fie erau capitaliștii nemiloși din cele mai urîte coșmaruri ale tatei, fie copii mari care se jucau cu bărcuțe ori sonete”
