Prietenia într-o relaţie este extrem de importantă pentru armonia cuplului, însă partenerii au nevoie şi de alţi amici apropiaţi, căci, nimeni nu se poate aştepta ca o singură persoană să satisfacă toată gama de nevoi emoţionale.
Potrivit psihologilor, prieteniile pe care partenerii le dezvoltă şi le menţin şi în afara cuplului reprezintă unul dintre elementele-cheie necesare pentru o relaţie stabilă şi de succes. Acest lucru nu înseamnă că partenerul dumneavoastră nu poate fi unul dintre cei mai buni prieteni, ci doar că el nu trebuie să fie singurul prieten. Fiecare femeie are nevoie de o amică de suflet, la fel cum fiecare bărbat are nevoie de un „camarad”.
Într-un cuplu, ambii parteneri merită să aibă o relaţie de prietenie, pentru că aceasta poate completa în mod fericit viaţa în doi. De ce? Pentru că în orice relaţie, fiecare partener are nevoie să afle o părere venită „din exterior”, să facă schimb de idei şi cu altcineva şi să aibă la îndemână un umăr pe care să (se) plângă atunci când lucrurile nu merg chiar ca la carte.
Prieten bun, iubit bun
Potrivit psihologilor, o relaţie apropiată din punct de vedere emoţional cu un prieten este benefică pentru relaţia amoroasă cu partenerul dumneavoastră. Având un astfel de amic, învăţaţi să ascultaţi, să oferiţi susţinere celuilalt şi să vă dezbăraţi de prejudecăţi şi veţi avea ocazia de a vă împărtăşi ideile, viziunile şi visurile. Toate aceste „aptitudini” sunt necesare pentru succesul unei relaţii şi, în general, sunt mai uşor de dezvoltat în prezenţa altei persoane decât partenerul de viaţă.
Fuziunea emoţională
Mai există şi alt motiv pentru care este indicat să aveţi o relaţie apropiată de prietenie şi cu altcineva, nu doar cu partenerul. Atunci când cel care vă este alături la bine şi la greu îndeplineşte şi rolul de prieten, în cele din urmă vă veţi pierde interesul în ceea ce priveşte nevoile fizice. Când partenerul vă este prieten, deveniţi prea apropiaţi, iar familiaritatea naşte plictiseală şi ucide pasiunea. Fenomenul este numit de psihologi „fuziune emoţională” şi se referă la situaţia când cei doi parteneri îşi pierd identitatea şi devin, vrând-nevrând, una şi aceeaşi persoană. Iar acest fenomen este cel mai mare duşman al pasiunii.
Aşa-numita fuziune emoţională apare când limitele dintre două persoane devin neclare şi sunt depăşite. De cele mai multe ori, fenomenul apare într-o relaţie atunci când unul dintre parteneri se simte răspunzător pentru starea emoţională a celuilalt: este fericit când celălalt este fericit şi se simte obligat să îl înveselească atunci când are zile proaste. Din păcate, însă, aceasta este o disfuncţionalitate considerată normală în societatea modernă, fiind chiar promovată prin filmele siropoase de la televizor.