Lady Gaga declanşează o "cruciadă" împotriva tabuurilor sexuale din armata americană

Lady Gaga i-a îndemnat, luni, pe fanii ei să protesteze faţă de legea care le impune soldaţilor americani homosexuali să îşi ascundă orientarea sexuală, cu o zi înainte ca un amendament la această lege, pe care Barack Obama a promis că o va abroga, să fie supus votului în Senat, informează AFP.

Cântăreaţa în vârstă de 24 de ani a sosit la ora locală 17.00 (21.00 GMT) în parcul Deering Oak din oraşul Portland (Maine), pentru a participa la o manifestare care a reunit peste 5.000 de persoane.

"Ajutaţi-mă să reformez legea «Don't ask don't tell» (Nu întreba nimic, nu spune nimic)", declarase, cu câteva ore mai înainte, cântăreaţa americană pe contul ei de pe platforma de micro-blogging Twitter şi pe pagina ei de pe Facebook.

Contul de pe Twitter al cântăreţei americane este urmărit de şase milioane de persoane, aceasta având, totodată, 18 milioane de prieteni pe Facebook care o susţin în această "cruciadă" pe care a iniţiat-o împotriva tabuurilor sexuale din armata americană.

Mitingul din Portland a avut loc într-un stat american ale cărui două senatoare republicane ar putea vota în favoarea proiectului de lege iniţiat de Partidul Democrat în această chestiune.

"Adevărata problemă este soldatul heterosexual care îl urăşte pe soldatul gay", a declarat cântăreaţa, care a susţinut un discurs de 20 de minute. "Trebuie să-i trimitem pe homofobi la ei acasă!", a continuat artista americană, susţinută de strigătele de aprobare ale celor prezenţi.

"Liber să fiu eu însumi", se putea citi pe una dintre pancarte, în timp ce o alta proclama: "Toată lumea are dreptul de a lucra în armată".

Noua "regină a muzicii pop", inclusă pe lista celor mai influente 100 de persoane din lume alcătuită în acest an de revista Time, "inundase" deja, vineri, Senatul american cu mesaje în favoarea eliminării tabuurilor sexuale din armată.

Senatul american va examina, marţi, un proiect de lege privind finanţarea Ministerului Apărării, care conţine un amendament ce stipulează abrogarea legii "Don't ask don't tell".

Dacă 60 de senatori din cei 100 vor vota "pentru", atunci o primă etapă către abrogarea legii va fi parcursă. Printre cei mai înverşunaţi opozanţi ai abrogării legii se numără senatorul John McCain, fostul candidat republican la preşedinţia Statelor Unite ale Americii. "Susţin dezbaterile şi discuţiile", a declarat, luni, John McCain, referindu-se la acţiunile cântăreţei americane. "Sunt bucuros să o văd cum se implică", a adăugat acesta.

Senatorul John McCain conduce opoziţia republicană care respinge acest proiect de lege, temându-se de repercusiunile pe care această abrogare o va avea asupra "eficacităţii combative" a armatei americane. Senatorul a cerut ca "un studiu minuţios" să fie realizat înainte de a se vota o eventuală abrogare, nu după votare, aşa cum au cerut democraţii.

În plus, senatorul John McCain consideră că dezbaterea vizând legea de finanţare a Pentagonului a fost "politizată" din cauza legii "Don't ask don't tell".

"În opinia mea, este condamnabil faptul că se foloseşte acest proiect de lege din domeniul Apărării asociat cu interesele de securitate naţională, într-o perioadă în care ne aflăm în mijlocul unor războaie, cu scopul de a impune un program social creat pentru a «inflama» anumite categorii de alegători", a declarat senatorul John McCain.

Luni, reprezentanţii Pentagonului au refuzat să facă orice comentarii pe această temă.

Vineri, Lady Gaga le-a transmis senatorilor americani un mesaj video cu o durată de peste şapte minute.

"Mă aflu aici pentru a fi vocea generaţiei mele, nu o generaţie a senatorilor care votează, ci a tinerilor din această ţară. Generaţia care este lezată de această lege", a declarat cântăreaţa în această înregistrare video, difuzată ulterior şi pe YouTube.

Lady Gaga l-a determinat astfel chiar şi pe rezervatul şef al grupului democrat din Senat, senatorul Harry Reid, să îi trimită în aceeaşi zi pe Twitter un mesaj în care o asigură pe artistă că un vot va avea loc în Senat pe această temă şi că "fiecare persoană calificată va fi autorizată să îşi servească patria".

"Aceste acţiuni vor avea cu siguranţă un impact", a declarat Audrey Sarvis, directorul organizaţiei Servicemembers Legal Defense Network, care susţine abrogarea legii, evocând intensa "cruciadă" mediatică declanşată de cântăreaţă.

De la adoptarea ei, în anul 1993, legea le impune militarilor americani homosexuali să nu îşi dezvăluie orientarea sexuală, în caz contrar aceştia fiind excluşi din armată.

În urma adoptării acestei legi, peste 14.000 de soldaţi americani au fost concediaţi, afirmă asociaţiile care militează pentru apărarea drepturilor civile.