Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoNimic nou în ideea că fiecare persoană este unică. Temperamentul înnăscut al fiecăruia influenţează personalitatea şi caracterul alături de mediu şi educaţie.
Intervenţia părinţilor în formarea şi educarea unui copil este cu atât mai eficientă cu cât aceştia reuşesc să îl înţeleagă, să decodifice felul lui de a fi prin prisma cunoaşterii temperamentului şi a personalităţii.
Pentru că am mai vorbit despre cele patru tipuri de temperament (coleric, melancolic, sangvinic, flegmatic), vom aborda puţin din teoriile lui Carl Gustav Jung, fondator al psihologiei analitice. El a dezvoltat conceptele de extraversiune şi introversiune. Din teoriile sale s-a dezvoltat un popular instrument psihometric, Myers-Briggs Type Indicator (MBTI).
Conform MBTI există opt tipuri de personalitate la copii. Până în jurul vârstei de 5 ani pot fi uşor observate tendinţele extrovertite sau introvertite, apoi până în jurul vârstei de 12 ani se conturează funcţia dominantă: intuitiv, sensibil, emoţional, gânditor.
Nici un tip de personalitate nu este mai bun sau mai rău decât altul, fiecare are puncte forte şi puncte slabe. Omul foloseşte toate cele patru funcţiile cognitive, doar că una devine dominantă, este utilizată cu încredere şi conştient, o a doua o completează şi o susţine, o a treia este sau nu prezentă şi a patra se situează în opoziţie cu funcţia dominantă. Aceste funcţii operează în legătură cu atitudinea de extroversiune sau introversiune.
Extroversiunea poate fi privită ca înclinaţie psihologică faţă de lucrurile din afara propriului eu, către expunere, iar introversiunea reprezintă orientarea spre lumea interioară, tendinţa de închidere în sine.
În conturarea tipului psihologic al lui Jung, pornind de la ideea că indivizii fie au calităţi înnăscute, fie dezvoltă metode preferate de a percepe şi a decide, se conturează patru perechi opuse privind diferenţele psihologice.
Să le privim prin prisma stilurilor de învăţare cognitivă:
Extrovertit – introvertit
Copilul extrovertit este energic, deschis, vorbăreţ şi învaţă cel mai bine prin interacţiunile cu ceilalţi din care procesează permanent informaţii noi. Nu are nici o problema să se expună şi chiar îi place să atragă atenţia şi să fie în lumina reflectoarelor.
Copilul introvertit preferă liniştea şi intimitatea. El prelucrează informaţiile pe plan intern. Nu-i place agitaţia şi nu este foarte comunicativ.
Senzorial – intuitiv
Înclinaţia senzorială face că învăţarea să aibă eficientă atunci când materialul este prezentat secvenţial şi detaliat. Acest copil învaţă mai uşor pornind de la experienţele concrete spre abstract.
Tipul intuitiv preferă o atmosfera de învăţare care să accentueze sensurile şi asociaţiile. El este capabil să recunoască, să clasifice şi să înveţe prin observare atentă.
Gândire – sentiment
În primul caz copilul este eficient în învăţare când ia contact cu principii logice şi adevăruri obiective, fiind înclinat spre raţionamente deductive.
În al doilea caz este importantă asocierea, empatizarea cu situaţia în sine pe care o analizează “din interior” luând în considerare şi nevoile/trăirile persoanelor implicate.
Judecată – percepţie
Copilul care se bazează pe judecată are nevoie de informaţii organizate şi structurate pentru a se motiva să finalizeze sarcini de învăţare.
Copilul care se bazează pe percepţie are nevoie de un mediu de învăţare flexibil, de idei noi şi interesante care îl stimulează şi îi menţin atenţia şi interesul.
În articolul următor vom prezenta tipurile de personalitate ale unui copil după indicatorul Myers-Briggs.
