Jocurile de logică şi matematică recreativă sunt mai mult decât jocuri, deşi păstrează caracteristicile acestora. Sunt amuzante, antrenante, stimulează curiozitatea, exersează atenţia şi în acelaşi timp contribuie la dobândirea şi aprofundarea unor cunoştinţe.
Am prezentat în articolul anterior câteva jocuri matematice inspirate din activitatea didactică. Deşi exemplele acestora pot continua, ne vom referi acum la câteva jocuri care implică logica şi solicită intelectul.
- Dots – pe o foaie de matematică se realizează un contur la alegerea jucătorilor, urmărind liniile pătrăţelelor. Fiecare jucător trebuie să unească două puncte printr-o linie orizontală sau verticală. Jucătorul care trasează a patra linie, cea care închide pătratul, primeşte un punct (îl marchează distinct în interiorul pătratului). Când se epuizează variantele din conturul iniţial se numără punctele şi se desemnează câştigătorul. – fiecare participant trebuie să urmărească variantele care îi aduc puncte şi în acelaşi timp să anticipeze liniile celorlalţi participanţi pentru a nu le favoriza punctajul)
- Tangram – cele şapte figuri geometrice (un pătrat, un paralelogram şi cinci triunghiuri de mărimi diferite) pot crea prin aşezarea lor diferită o mulţime de figuri atractive (pătratul, figuri date, reale, stilizate etc.). Regulile sunt simple: trebuie folosite toate cele şapte piese şi trebuie aşezate una lângă alta în plan, fără suprapuneri.
- Cubul Soma – am putea spune că este varianta în spaţiu a Tangram-ului. Are tot şapte piese şi prin “clădirea” lor realizează cubul sau multe alte forme (pentru acesta se cunosc 240 de soluţii).
- Cubul Rubik – este acel cub faimos cu şase feţe colorate diferit, un joc problemă de tip puzzle. Amestecarea culorilor şi rearanjarea lor este posibilă datorită unui mecanism care permite rotirea independentă a fiecărei feţe. Cubul poartă numele inventatorului lui şi este considerat jucăria cea mai vândută pe mapamond. Atenţie la cuburile contrafăcute (mecanismul este slab şi permite descompunerea cubului în piese mici)!
- Puzzle – în funcţie de vârsta căreia i se adresează, jocul poate avea piese de la foarte mari la foarte mici, puţine sau multe, cu ajutorul cărora se reconstituie o imagine plană sau un obiect tridimensional.
- Jocuri problemă – acestea sunt foarte variate, le includ pe cele de mai sus, necesită perspicacitate, logică, ingeniozitate, creativitate, dexteritate, dar şi răbdare şi perseverenţă. Câteva cuvinte despre cerinţele acestora ne atrag atenţia asupra diversităţii lor: compunere, descompunere, conectare, interconectare, desfacere, descâlcire, descurcare, împachetare, împerechere etc.
- Jocuri de perspicacitate – şi acestea sunt foarte diverse, de la probleme mascate în texte atractive la cerinţe de depistare, sortare, înşiruire, deplasare etc. după criterii date.
- Şah – este un joc de strategie, fără vârstă, care se transformă de multe ori în hobby pentru persoanele care îl accesează. Vârsta copilului este cea care stabileşte caracterul jocului, complexitatea şi evoluţia acestuia. Jocurile şi jucăriile educative lărgesc orizontul cunoaşterii, contribuie la dezvoltarea gândirii, imaginaţiei, memoriei, atenţiei, bucură copilul şi în acelaşi timp îl dezvoltă şi îl educă.
Rolul familiei este să antreneze permanent copilul, să se joace efectiv cu el, să îl înveţe să se joace, să câştige şi să piardă. Pe fondul atmosferei de joc, totul pare mai simplu, de la comunicare până la acţiune.