Jocurile logico-matematice reprezintă forma plăcută şi antrenantă prin care se pot exersa operaţiile gândirii. Acestea sunt bine primite de copil în orice moment al activităţii sale, în perioadele de învăţare sau relaxare, chiar şi atunci când copilul nu mai este dispus să depună efort intelectual.
Importanţa jocului matematic este dată atât de faptul că el facilitează asimilarea, fixarea şi consolidarea unor cunoştinţe, cât şi de caracterul lui formativ care influenţează personalitatea copilului. Putem considera jocul logico-matematic un important mijloc de educaţie intelectuală deoarece antrenează capacităţile creatoare ale copilului, dezvoltă atenţia, stimulează gândirea şi perspicacitatea.
Jocul logico-matematic este mult mai mult decât un simplu joc. El face copilul să emită judecăţi, să identifice soluţii, permite efort concentrat şi creează o relaţie agreabilă cu rigurozităţile matematice.
Prin joc copilul învăţa cu plăcere, păstrează interesul mai mult timp, dobândeşte încredere. Jocul face că efortul să pară mai mic şi oferă satisfacţii care permit implicarea intelectuală pentru durăte mai lungi.
Pentru şcolarul începător jocul logico-matematic asigură continuarea firească a activităţii, asigurând legătura dintre grădiniţă şi şcoală.
În iniţierea acestor jocuri trebuie ţinut cont de câteva etape. Foarte importantă este cea care introduce copilul în atmosfera de joc, cea care îi trezeşte interesul şi dorinţa de implicare, dar şi cea în care copilul trebuie să înţeleagă sarcinile jocului. În final, fie că au fost implicate competiţia sau colaborarea, fie că s-a desfăşurat individual sau colectiv, trebuie să există faza de analiză şi apreciere. Rezultatele bune pot fi recompensate, greşelile pot fi penalizate, deoarece jocurile logico-matematice se încadrează în categoria jocurilor cu reguli.
“Găseşte intrusul” – este un joc ce poate fi realizat atât în formă concretă/semiconcretă (cu obiecte/simboluri), cât şi abstractă (cu numere). Acesta solicită operaţiile gândirii, determină copilul să compare, să analizeze, să ierarhizeze etc. În funcţie de vârsta copilului jocul se poate complica, se poate realiza oral sau scris etc.
Ex. Se realizează pe o masă un şir de fructe între care se întroduce o legumă pe care copilul trebuie să o identifice ca nefacand parte din serie etc.
Se creează un şir de rezultate a unor calcule uşoare în aşa fel încât acestea să fie pare şi unul singur impar, cel care trebuie sesizat şi eliminat.
“Vecinii numerelor” – fiecărui număr enunţat i se specifică “vecinul mic/mare sau vecinul din stânga/dreapta”. În fază concretă, de început (când copilul abia învăţa numerele şi cifrele) cerinţa poate fi să numeroteze căsuţele de pe o stradă (un desen cu un şir de căsuţe mici numerotate incomplet). Exerciţiul de numărare poate fi crescător/descrescător, din unu în unu sau din doi în doi (şiruri pare şi impare de numere).
“Pătrăţele magice” solicită copilul în realizarea unui şir de calcule pentru a obţine aceeaşi sumă pe fiecare rând, coloană şi diagonală.
“S-au şters semnele” este un joc prin care copilul este solicitat să regândească exerciţiul în funcţie de rezultatul existent, să încerce cele patru operaţii penru a reconstitui exerciţiul matematic. Ex. 7 7 7 7 7 = 7 ( 7:7x7-7+7=7) – pentru aceste exerciţii trebuie ţinut cont de ordinea operaţiilor!
“Decodificări” – ca tip de joc acesta solicită reconstituirea unor operaţii (în calcule aceeaşi literă reprezintă aceeaşi cifră). Ex. CAR + SAC = GREU (742 + 547 = 1289)
Deoarece variantele jocurilor logico-matematice sunt foarte numeroase, vom reveni cu alte exemple.