Acesta este un subiect destul de controversat. Se pot aduce multe argumente atât pro cât şi contra.
Un lucru care ar fi bine să fie înţeles este că relaţia copiilor cu banii poate degenera dacă sunt folosiţi ca recompensă sau pedeapsă. Ar putea duce până la cumpărarea dragostei şi bunăvoinţei părinţilor.
Vârsta şcolară prin activităţile specifice şi prin transformările pe care le aduce în viaţa socială a copilului face ca acesta să aibă asupra lui bani. Uneori îi duce la şcoală să plătească o revistă, o activitate etc. În cazul acesta responsabilitatea lui este să „transporte” banii în siguranţă şi să-i predea.
Vorbim însă de ceilalţi bani de care poate dispune cum vrea.
Câţi bani sunt mulţi sau puţini, cât de des primeşte, sub ce formă, ce face cu banii şi ce influenţa au aceştia asupra caracterului sunt întrebări care pe bună dreptate îi frământă pe părinţi. Unii copii sunt responsabili faţă de bani, alţii nu au capacitatea să-i gestioneze.
În general este bine să supraveghezi „cumpăraturile” copilului. Pot fi dezvoltate ideile de economie, de lucruri utile sau lucruri dorite, de abţinere în faţă unor tentaţii etc.
Dacă copilul îşi adună banii pentru a-şi achiziţiona o carte, o haină sau o jucărie la care visează ar fi un lucru bun, dacă-i „arunca” imediat ce-i are, pe orice, fără discernământ, ar putea fi un subiect de discuţie. Ai putea să-i arăţi cum gestionezi bugetul familiei şi ce s-ar întâmpla dacă nu ar fi un plan de folosire a banilor.
O altă grijă ar trebui să fie achiziţiile alimentare. Mulţi părinţi dau copiilor bani pentru „pauza” de la şcoală.
Copilul poate cumpăra prea multe dulciuri şi diferite alimente cu conţinut caloric mare şi nutritiv mic (fast food). Acestea ar putea atrage probleme de greutate corporală, dar şi perturbarea alimentaţiei corecte la întoarcerea acasă. Ţine de educaţia pentru sănătate a fiecărei familii şi de însuşirea unor deprinderi alimentare de către copil.
Un lucru la fel de important este să-l înveţi să verifice termenele de garanţie şi să fie selectiv cu locurile de unde face cumpărături. Dacă copilul însoţeşte părinţii la cumpărăturile necesare casei, preia multe din obiceiurile lor fără o „predare” a acestor lucruri.
Este important că sumele de bani de care dispune copilul să fie în conformitate cu capacitatea lui de a le gestiona. Este bine ştiut că achiziţiile personale ale copilului sunt pentru el mult mai importante decât cele primite. Transmite tuturor un sentiment de mândrie că „si-a cumpărat din banii lui”. Şi grija pentru aceste obiecte este mai mare.
Unii părinţi folosesc metoda banilor lunari (de obicei la copii mai mari, în urma unei discuţii cu ei). Copilul ştie că se poate baza pe o sumă şi dispune de ea în mod raţional pe parcursul unei luni. În acest caz, dacă copilul termină banii alocaţi este bine că ei să nu fie suplimentaţi. Dacă e necesar suma poate fi considerată „avans” din banii lunii viitoare.
Excesul de bani de buzunar este de obicei o greşeală din partea părinţilor. Poate fi folosit incorect şi poate atrage probleme de comportament, până la infracţiuni. Copilul învăţat cu bani foarte mulţi consideră că i se cuvin şi cererea lui va fi tot mai mare.
Educaţia financiară corectă face copilul să devină responsabil, să gestioneze corect banii şi să deosebească nevoile de tentaţiile trecătoare.