6. Reacţia la plâns şi furie
O greşeală frecventă este aceea de a ignora comportamentul pozitiv şi de a reacţiona la cel negativ. Dacă un copil vorbeşte frumos şi adresează o cerere este mai puţin luat în seamă în anumite momente decât dacă plânge. Astfel el înţelege că dacă îşi doreşte ceva vă poate convinge prin „teatru”. Acesta este momentul în care părintele ar trebui să ignore cererea şi să argumenteze aşteptarea lui de a avea o discuţie atunci când se comportă civilizat. (ex. "Înţeleg că eşti supărat, dar nu înţeleg de ce strigi", etc.)
7. Trecerea cu vederea
Nereacţionând deloc în faţa unui comportament neadecvat este greşeala care transmite copilului că nu a făcut nimic rău, că i se permite orice. Reacţionând cu o ceartă sau cu verdicte şi/sau şablonuri este insuficient, inutil sau chiar distructiv, dacă în prealabil nu ai reuşit să vorbeşti cu copilul, să-l asculţi, să înţelegi ce l-a determinat să facă un lucru. Copilul va învăţa să găsească vinovaţi. Este important să ajuţi copilul să-şi asume responsabilitatea pentru ceea ce face şi să nu amâni discuţiile importante.
8. Recompensele greşite
Recompensele materiale sunt bune atât timp cât elimini motivele greşite. Un dar nu trebuie să fie condiţionat de un comportament normal (ex. „Dacă iei 10 îţi cumpăr..., Dacă mănânci tot îţi fac..., Dacă nu mai plângi îţi dau..., etc.). Copilul va învăţa să te condiţioneze şi să te manipuleze, va dobândi abilitatea de a-ţi crea un sentiment de vinovăţie de câte ori nu va obţine ce doreşte, iar atunci când obţine nu va fi fericit, deoarece este conştient că ai fost determinat de insistenţele lui.
9. A primi fără a da
Copilul trebuie învăţat să ţină cont şi de dorinţele celorlalţi, să înţeleagă priorităţile. Dacă aşteaptă doar să primească şi nu este învăţat şi dispus să şi ofere va dezvolta treptat un sentiment de frustrare şi falsă valoare.
10. Ce model oferi copilului tău ?
Copiii studiază permanent adulţii. Părinţii sunt foarte supravegheaţi în tot ceea ce fac şi spun, în comportamentul lor în familie şi societate. În general ei fac ce văd nu ce le spui să facă. Dacă te plângi permanent, dacă comentezi toate deciziile de faţă cu ei, dacă alegi varianta uşoară în locul celei corecte, dacă nu faci nimic din ceea ce ceri copilului să facă, poţi să te aştepţi la acelaşi comportament.