Părintele flegmatic si copilul sau

Părintele flegmatic are o fire plăcută, relaxată şi răbdătoare. El evită conflictele, nu insistă pentru realizări excepţionale, se supără foarte rar.
Încercând să-şi menţină liniştea şi confortul este în general „de acord”. Uneori însă nu este suficient în educarea copiilor, e nevoie de mai multă energie, de asumarea unor responsabilităţi.
Pot să apară „încordări”, în funcţie de caracteristicile comportamentale ale copiilor.

Ai un copil sangvinic ?

În general vă simţiţi bine împreună. Problemele se pot datora faptului că nici unul nu aveţi ca puncte forte organizarea şi implicarea responsabilă, iar stilul sangvinic, agitat şi vesel, poate fi obositor pentru flegmatic.
Atenţie, copilul sangvinic ...
- observă repede că părintele îl lasă să facă ce vrea dacă nu face gălăgie
- nu doreşte doar să fie lăsat în pace, el are nevoie de să i se acorde atenţie, să fie apreciat, mângâiat
- are nevoie de companie, de manifestări gălăgioase şi aventuri captivante, are energie şi umor
- vorbeşte mult, vrea atenţie şi timp alocat doar lui
- aşteaptă să primească ajutor pentru a ieşi în evidenţă

Ai un copil coleric ?
 
Aceasta este cea mai epuizantă „combinaţie”. Părintele flegmatic vrea să fie calm şi să-şi vadă liniştit de viaţă sa, copilul coleric caută neobosit acţiune şi control (solicitările lui sunt de multe ori peste limita puterii de acceptare şi înţelegere).
Atenţie, copilul coleric ...
- speculează orice semn de slăbiciune şi încearcă instinctiv să preia controlul
- dezvoltă o pasiune să enerveze flegmaticul (tocmai pentru că se enervează greu)
- nu reacţionează la cicăleală, îl conduce la încăpăţânare
- „liniştea” colericului poate fi periculoasă; sunt de preferat reacţiile imediate decât acumulările de furie
- îşi asumă roluri, are voinţă şi este perseverent, îi place să aibă ultimul cuvânt

Ai un copil melancolic ?
 
Ambii sunteţi introvertiţi, nu aveţi nevoie de „vorbărie”, de aceea există riscul lipsei de comunicare. Chiar dacă ţi se pare „greu” e necesar să te implici în a depista cauzele problemelor. Copilul trage uneori concluzia că „nu-ţi pasa” şi va evita şi mai mult comunicarea.
Atenţie, copilul melancolic ...
- apreciază liniştea şi armonia şi în acelaşi timp muncă organizată şi susţinută, ordinea şi perfecţiunea
- are nevoie de multă dragoste şi susţinere, de complimente sincere şi aprecieri
- nu iubeşte schimbările şi e deranjat dacă este întrerupt din ceea ce face
- are un mod tăcut de a fi, iubeşte singurătatea, dar are nevoie să fie ascultat atunci când are ceva de spus
- are aşteptarea ca toţi ceilalţi să se ridice la standardele lui ridicate

Ai un copil flegmatic ?
 
Vă simţiţi bine împreună, sunteţi capabili să faceţi abstracţie de multe presiuni din afară. Este o combinaţie care nu oferă vieţii o prea mare importanţă. Trăiţi relaxat şi confortabil, foarte puţine lucruri vă mişcă, dar există pericolul de a amâna la nesfârşit unele sarcini şi de a nu mai comunica deloc.
Atenţie, copilul flegmatic ...
- este cel mai uşor de crescut, nu are pretenţii, nu te solicită (este o capcană să accepţi această „binecuvântare”, trebuie să-l ajuţi să-şi stabilească scopuri şi să se disciplineze în muncă şi organizare)
- poate să rămână nemotivat la infinit sau să fie demotivat prin lipsă de susţinere (flegmaticul face tot ce poate să se sustragă de la efort)
- nu transmite nemulţumiri, nu cere socoteală, evită confruntările, nu reacţionează (asta nu înseamnă că nu-l afectează nimic, există riscul de separare de restul lumii)
- poate atinge rezultate impresionante dacă îşi înfrânge „lenea”
 
Părintele flegmatic trebuie să fie permanent atent la exemplul personal pe care îl oferă copilului, la „bunătatea” lui şi lipsa de reacţie, care în funcţie de temperamentul copilului sunt înţelese diferit, acceptate sau condamnate.
Mai multe informaţii în subcapitolele meniului „Personalitate” de pe www.problemele-copilului-meu.ro.
 
www.problemele-copilului-meu.ro