Cum era activitatea Primăriei Suceava în urmă cu 30 de ani, văzută de fostul edil Gheorghe Toma

În urmă cu 30 de ani, Primăria Suceava funcționa cu un număr foarte mic de oameni, iar provocările veneau la orice pas, în special pentru obținerea de bani. Ales în 1992 în calitate de candidat independent, Gheorghe Toma, fost director al societății IRA, a fost primar al municipiului Suceava vreme de 4 ani.

A fost ales din turul doi al alegerilor, unde l-a învins pe doctorul Daniel Martiniuc cu circa 75%.

În campania electorală din 1992, Gheorghe Toma a avut 50 de pliante trase la xerox, dar oamenii îl știau pentru ceea ce realizase ca director la IRA.

Aici, a fost director timp de 17 ani, din 1973 până în 1990. În vârstă de 82 de ani, Gheorghe Toma a vorbit exclusiv cu reporterii Monitorului de Suceava despre activitatea din Primăria Suceava de acum 30 de ani, dar și despre ce ar trebui schimbat în momentul de față în oraș.

Cu câte persoane funcționa Primăria Suceava în 1995 și câte servicii avea?

Organigrama primăriei în legislatura 1992-1995, după cât îmi amintesc, avea 58-60 de angajați.

Principalele servicii și birouri erau: starea civilă, urbanism, spațiu locativ, utilități (apă, canal, spații verzi, transport în comun); financiar-contabil; administrativ – apărare civilă – audiențe și scrisori și reclamații.

Aproape toți salariații erau angajați din timpul regimului trecut, în timpul mandatului am căutat să angajez specialiști: ingineri, arhitect, economist, prin concurs, care proveneau din industria suceveană apusă – parțial am reușit (nu era o atracție, salariul fiind mic).

De ce fonduri dispunea Primăria Suceava în 1995 și dacă acestea erau suficiente pentru gestionarea activității orașului? Care erau sursele de venit ale Primăriei Suceava în 1995?

- Lipsa unei finanțări autonome din surse proprii, eram tutelați financiar de Direcția Financiară a Municipiului.

- Lipsa de specialiști și a unor relații clare, definite cu: R.A.U.C.L., Întreprinderea de salubritate și spații verzi (sera).

- Salarii foarte mici (un exemplu, primarul avea salariul de câteva ori mai mic decât portarul de la Electrocentrale).

Era o presiune pe Primărie de decapitalizare – bunuri ale sale către unele întreprinderi din subordine prin hotărâri ale Consiliului Local au trecut în portofoliul F.P.S. și F.P.P spre a se privatiza (greșit).

Cum am spus anterior, pentru a-și face rolul, Primăria era mereu în lipsă de fonduri.

În această situație a trebuit să găsesc resurse pentru:

• construcțiile de locuințe începute (în 92-96 s-au dat în folosință 75-80 de apartamente);
• extinderea și redimensionarea rețelelor de termoficare ale cartierului Obcini.

S-au strâns fonduri prin sponsorizare de la agenții economici, astfel s-au putut face, de exemplu, următoarele lucrări:

• mutarea Bazarului pe actualul amplasament;
• amenajări la piețele agroalimentare Suceava – Centru, Burdujeni;
• protecții de maluri prin ziduri: strada Petru Rareș (Liceul de Artă); Calea Unirii la coborâre pe stânga; bretea rutieră din Calea Unirii spre strada Petru Rareș și-n alte locuri.

Deci veniturile primăriei erau din:

• alocații bugetare reduse de Ministerul de Finanțe;
• încasări chirii;
• încasări din vânzări imobiliare;
• amenzi;
• taxe pentru diverse activități;
• sponsorizări.

• ”Piața imobiliară a subordonat uneori serviciul de urbanism”

Referitor la dezvoltarea urbanistică a Sucevei, în ce domenii s-a acționat greșit și ce mai poate fi îmbunătățit acum?

Urbanistica Sucevei actuale suferă de lipsă de personalitate, lipsindu-i partea anilor 1918-1944 (nu s-a conservat o parte din clădirile acestei perioade). Defectuos și irațional s-a activat prin:

- dughenizarea urbei;

- construcții mici lipite de bloc, cu fundații independente (în caz de cutremur avariile și pagubele se măresc);

- piața imobiliară a subordonat uneori serviciul de urbanism, ajungându-se la aglomerări la accese, lipsă parcări (întrebați șoferii de taxi și pompierii despre această situație);

- puneri în posesie în locurile de siguranță ale versantului N-E și zone limitrofe pădurilor;

- păstrarea deficitară a arhivelor tehnice ale clădirilor importante (sunt împrăștiate, pierdute);

- neconsultarea mai profundă a cetățenilor.

Cum ați caracteriza modul în care primarii care au venit după dumneavoastră au gestionat problemele municipiului Suceava? Ce note ați acorda primarilor care au fost la conducerea municipiului Suceava începând cu 1990, și aici vă rog să vă includeți și pe dumneavoastră?

Nu pot aprecia pe criterii obiective activitatea primarilor care au fost după mine (în timp) din cauza:

- condițiilor diferite în timp și situații;

- lipsa unor informații.

Doar apreciez că: trebuia de mult descentralizată activitatea, cuprinsă și activitatea „asociațiilor de locatari” printre salariații primăriei, atribuindu-le și alte sarcini, precum:

• disciplină în construcții (partea primară, avize);
• control la utilități, parcuri, locuri de joacă copii;
• întreținerea construcțiilor;
• preluarea spațiului locativ în urma unui deces fără urmași (aici modificată legea actuală);
• apărarea civilă și altele.

Aceste asociații să devină sectoare ale municipiului, cu birouri, săli mici de întrunire și raportări săptămânale direct la primar.

Considerați că ați fost un primar eficient pentru municipiul Suceava? Ce v-a lipsit în mandatul de primar și ce vă reproșați?

O autoapreciere a activității mele în primărie:

- dorințe mari de reușită, care a fost modestă, dar onestă. La vârsta de 82 ani pot să zic: am fost ales primar, dar în fapt am jucat rolul acesta, ca un actor într-o transformare care nici azi nu a devenit ordonată și conservatoare.

• Proprietarii și chiriașii imobilelor să fie obligați să-și măture trotuarul

Ce credeți că trebuie să schimbe actualul primar în ceea ce privește modul de administrare a orașului și care ar fi prioritățile pentru dezvoltarea pe termen scurt și termen mediu?

Actualul primar și echipa sa au o muncă grea de:

- retuș;

- de educație cetățenească, retrezind mândria de a fi sucevean.

Îndrăznesc să sugerez reintroducerea unui obicei, în viața Sucevei, pierdut de peste o sută de ani, anume: fiecare proprietar ori chiriaș, o dată pe săptămână, într-o zi fixată, mătură trotuarul și spațiul dintre trotuar și casă – nerespectarea acestei obligații introduse printr-o hotărâre a CL să fie amendabilă.

Acest obicei l-au adus în Bucovina de la austrieci și se mai păstrează în unele orașe din Transilvania.

• O problemă mai dificilă este acea a clădirilor abandonate și în degradare.
• Atenție mare la protecția versantului N-E; despădurirea; construcția de locuințe; întreținerea drenurilor existente și controlul periodic; protejarea de infiltrații și distrugeri la: fostul traseu CFR Ițcani – Obor (Policlinică); serpentina rutieră ce coboară spre str. Cernăuți. Este în primărie un studiu foarte relevant asupra acestei zone.

O ultimă sugestie: primarul și echipa actuală trebuie să susțină grăbirea „reformei administrativ-teritoriale” (Polonia, Slovacia, Cehia au făcut-o cu 15-20 ani în urmă).

La această ipoteză trebuie modificate granițele între Suceava și satele vecine prin înglobarea zonelor limitrofe urbanizate, orice întârziere poate complica asigurarea unor utilități orașului în viitor.

Exista corupție în Primăria Suceava în anii 1995?

Asupra corupției în primărie, în tot mandatul meu am condamnat orice acțiune ferm, în acest sens am pretins onestitate, poate ar fi fost cazuri, însă cele constatate le-am condamnat public, prestația mea de manager la IRA Suceava este poate o dovadă a onestității mele față de acei care mi-au încredințat dirijarea ideilor spre fapte.