Lansarea Fonotecii Arhivei de Folclor „Vasile Adăscăliței” la Biblioteca Municipală „Eugen Lovinescu” Fălticeni

La sfârșitul săptămânii trecute, Biblioteca Municipală „Eugen Lovinescu”din Fălticeni a fost gazda unui eveniment cultural remarcabil: lansarea Fonotecii Arhivei de Folclor „Vasile Adăscăliței”. Manifestarea a marcat aproape trei ani de la prezentarea oficială a proiectului, care a avut loc pe 12 aprilie 2022, la Muzeul Etnografic al Moldovei, din cadrul Palatului Culturii Iași.

Proiectul de digitalizare a fonotecii a fost inițiat de etnologul Lucian Valeriu Lefter, cu sprijinul Centrului de Promovare a Culturii Tradiționale Vaslui. Arhiva, considerată prima de acest gen din Moldova, a fost fondată de profesorul universitar Vasile Adăscăliței, un nume de referință în domeniul etnografiei românești. Fonoteca Arhivei de folclor „Vasile Adăscăliței” conține nouă volume de înregistrări audio, precum și trei volume din seria „Cântece de demult”. Profesorul Vasile Adăscăliței a fost pionierul primului curs de folclor la Universitatea din Iași și este considerat întemeietorul Școlii de folcloristică din această instituție.

Digitalizarea integrală a materialului a permis conservarea și promovarea unor importante mărturii sonore ale folclorului autentic.

Dedicare și pasiune pentru recuperarea valorilor folclorice

Moderatoarea evenimentului, prof. dr. Mihaela Grădinariu, a subliniat eforturile impresionante ale dr. etnolog Lucia Cireș, care a petrecut sute de ore recuperând acest patrimoniu folcloric. O mare parte din munca sa de teren a fost realizată în perioada studenției, alături de mentorul său, Vasile Adăscăliței.

Lucia Cireș a vorbit despre influența profundă pe care profesorul Adăscăliței a avut-o asupra sa și despre metoda sa de cercetare, bazată pe contactul direct cu sătenii. Profesorul, cadru didactic la Universitatea „Al.I. Cuza” din Iași, obișnuia să colinde satele din Moldova alături de studenți, înregistrând pe magnetofon obiceiuri străvechi exprimate prin cântece, bocete și strigături.

Misiunea de a readuce la viață sunetele trecutului

Dr. etnolog Lucian Valeriu Lefter, cercetător și istoric, a reușit, după un efort de ani de zile, să recupereze și să digitalizeze aceste prețioase mărturii sonore. Proiectul de restaurare a început în 2014, când suporturile originale pe bandă de magnetofon deveniseră aproape inutilizabile. Cele mai valoroase înregistrări includ cântece de cătănie și război, cântece de jale și dor, jocuri și cântece bătrânești, cântece de nuntă, precum și descântece și basme populare. Acestea au fost reeditate în mai multe volume, disponibile online pe site-ul cimec.ro, sub titulatura Fonoteca Arhivei de Folclor „Vasile Adăscăliței”.

Redarea fidelă a acestor înregistrări a implicat un proces laborios de curățare a sunetului, egalizare a vocilor și restaurare a clarității audițiilor. Unele benzi surprind nu doar vocile interpretărilor, ci și elemente ale ambientului rural: cântatul cocoșilor, sunetele gospodăriilor, toate reconstituind atmosfera autentică a satului românesc de altădată.

Rememorarea unei tradiții de cercetare folclorică

Evenimentul de la Fălticeni a fost inițiat de istoricul ieșean prof. univ. Ștefan Sorin Gorovei, nepotul reputatului folclorist fălticenean Artur Gorovei, unul dintre primii mari cercetători ai folclorului românesc, fondatorul și conducătorul revistei „Șezătoarea” (1892-1931), cea mai importantă publicație de folclor din Moldova. Ștefan S. Gorovei și fostul său student Lucian Valeriu Lefter, căruia i-a coordonat de altfel și lucrarea de doctorat, au vorbit despre importanța păstrării acestor comori culturale pentru generațiile viitoare, reîntregirea valorilor comune locurilor și oamenilor, în sensul aceleiași cauze, rememorarea din perspectivă istorică a trecutului prin ochii prezentului.

Un moment de conexiune cu rădăcinile noastre

Despre conservarea identității culturale, folclorul reprezentând sufletul unei națiuni, „iar păstrarea lui asigură continuitatea valorilor și tradițiilor autentice”, salvarea patrimoniului imaterial, „multe dintre cântecele, descântecele și poveștile culese riscând să fie pierdute odată cu dispariția generațiilor care le-au păstrat oral” și faptul că arhivele folclorice oferă materiale esențiale pentru studii etnologice, lingvistice și muzicologice, contribuind la înțelegerea profundă a culturii populare românești au vorbit stavrofora Elena Simionovici, muzeograf al Sfintei Mănăstiri Voroneț, membră a Uniunii Scriitorilor din România, președintă de onoare a Societății Scriitorilor Bucovineni, prof. Ion Ilișescu, prof. Constantin Bulboacă.

Pe lângă faptul că accesul la aceste înregistrări poate influența artiști, scriitori și muzicieni contemporani, păstrând vie tradiția prin reinterpretări moderne, într-o lume modernă, dominată de globalizare, folclorul ne ajută să ne reconectăm cu originile și să ne înțelegem mai bine trecutul.

Finalul evenimentului a fost marcat de un moment artistic susținut de vocile „Țărăncuțelor” de la Jahalia, coordonate de prof. Mihaela Grădinariu, și de profesorul Puiu Crețu la flaut, care au readus în prezent sunetele trecutului. Pe fondul luminii speciale a echinocțiului de primăvară, acest eveniment a reușit să creeze o legătură emoționantă între trecut și prezent, readucând în atenție bogăția folclorului autentic românesc.