Două piese de mare valoare, respectiv două colane din argint din secolul al II-lea, descoperite în urmă cu doi ani la Soloneț, se aflau în expoziția numită „Dacia. Regatul aurului și argintului”, la muzeul Drents, din Assen – Țările de Jos, jefuită la primele ore ale zilei de sâmbătă, de autori încă neidentificați. Valoarea pieselor din tezaurul de la Suceava este între 20.000 și 30.000 de euro.
Duminică, directorul Muzeului Național al Bucovinei, dr. Emil Ursu, a declarat că a fost informat oficial că singurele obiecte de artă care au fost furate sunt coiful de la Coțofenești, confecționat aproape în întregime din aur pur, și trei brățări din aur. Potrivit directorului Ursu, piesele de tezaur rămase vor fi strânse și luni, 27 ianuarie, vor fi aduse în țară. Încă nu se știe dacă expoziția, care cuprindea 673 de piese din metale prețioase din vechea Dacie, descoperite în România, care fac parte din peste 50 de tezaure, aflate în colecțiile a 18 muzee din România, își va urma parcursul anunțat inițial, la muzee din Polonia și Anglia.
La Assen expoziția cu tezaurul dacic a ajuns anul trecut, în iunie, iar la inaugurare a participat și directorul muzeului din Suceava. Deoarece s-a bucurat de mare succes, având aproximativ 77.000 de vizitatori, durata a fost prelungită până pe 26 ianuarie a.c., după care urma să fie dusă la Cracovia. Anterior, „Dacia. Regatul aurului și argintului” a fost la Madrid, în 2021, și la Roma, în 2024.
Directorul Emil Ursu s-a declarat foarte surprins de jaful de la Assen pentru că „orașul este unul foarte liniștit, pare că acolo nu se întâmplă nimic”.
„Lumea a luat-o complet razna. Este interesant de ce au furat coiful de la Coțofănești, este o piesă care poate fi recunoscută imediat. Sper că nu pentru topit”, a declarat Ursu, cu îngrijorare. De asemenea, acesta a spus că „se demonstrează încă o dată că lipsa pazei umane își spune cuvântul”.
Potrivit NOS Journaal din Țările de Jos, https://nos.nl/artikel/2553183-archeologische-topstukken-buitgemaakt-bij-inbraak-drents-museum, sâmbătă dimineața, în jurul orei 3.45, la muzeul Drents din Assen a avut loc o explozie, urmată de o spargere.
„Muzeul Drents găzduiește în prezent o mare expoziție de arheologie despre vechiul imperiu al Daciei din România de astăzi, numită Dacia. Regatul aurului și argintului. Muzeul conține peste cincizeci de comori de aur și argint din România din secolul XX î.Hr. până în secolul al III-lea d.Hr.”, scriu jurnaliștii olandezi, care afirmă că piesele furate sunt „capodopere arheologice”. Ei citează Procuratura Publică și poliția, ai căror reprezentanți au declarat într-o conferință de presă că în urma exploziei ferestrele muzeului au fost sparte, iar clădirile din jur au fost, de asemenea, deteriorate. Potrivit polițiștilor, sunt mai mulți autori, iar spargerea a fost bine pregătită.
Nimeni nu a fost încă arestat, dar autorii pot fi văzuți pe imaginile camerelor de supraveghere și a fost găsită o mașină arsă. „Este posibil ca autorii să fi luat un alt vehicul în apropierea mașinii care a ars”, a spus poliția, citată de ziar.
De asemenea, directorul general al muzeului, Harry Tupan, a declarat pentru publicația olandeză că „a reacționat furios la dispariția pieselor” și că ziua de sâmbătă este „o zi neagră pentru Muzeul Drents și pentru Muzeul Național de Istorie din București”: „profesia noastră nu este despre aur. Este despre moștenirea culturală și acea moștenire ne-a fost luată într-un mod foarte crud, și asta doare".
Potrivit lui Tupan, cel puțin patru capodopere au fost furate. Directorul general și-a anunțat imediat colegul român, care „a fost extrem de șocat și părea palid ca moartea”.
Directorul Tupan a mai declarat că securitatea muzeului era în regulă, din câte se știa.
Poliția investighează jaful și face apel la eventualii martorii să furnizeze informații. Muzeul va rămâne închis în următoarele zile.
Muzeul Naţional de Istorie a României a informat că toate piesele aflate în Muzeul Drents, din Assen, au fost asigurate înainte de a fi trimise în Regatul Ţărilor de Jos, conform legislaţiei româneşti şi practicilor internaţionale referitoare la organizarea expoziţiilor. Potrivit informării, atât spaţiul, cât şi vitrinele în care erau prezentate bunurile de patrimoniu erau securizate şi aveau instalate sisteme de supraveghere, precum şi sisteme de alarmă conectate cu poliţia locală.