Reacția „luptă sau fugi” și efectele ei

Sistemul, cunoscut și sub denumirea de „luptă sau fugi”, este cel pe care îl avem în comun cu majoritatea ființelor vii. El ne transmite stări de furie sau de frică cu scopul de a ne proteja. În natură este esențial să-ți dai seama dacă foșnetul din tufiș înseamnă că ești pe punctul de a-ți găsi cina sau că urmezi să fii cina cuiva și, prin urmare, trebuie să reacționezi rapid. Sistemul se bazează pe zicala „paza bună trece primejdia rea”, așa că alarma se declanșează aproape instantaneu, transmițându-i creierului sentimentul de teamă și dorința puternică de a scăpa sau starea de agresivitate care te împinge să lupți pentru supraviețuire.

Atunci când ne înfuriem, se activează partea de „luptă” a sistemului pentru a face față amenințării, trecând la faza ofensivă. Furia este cea care ne anunță atunci când cineva ne invadează spațiul sau ne încalcă drepturile. Ea ne dă de știre că trebuie să ne ocupăm de ceva și ne asigură energia și motivația de care avem nevoie pentru a ne face bine treaba. Furia izvorăște adesea din dezamăgiri, din cauza diferențelor dintre ceea ce ne așteptam să se întâmple și ceea ce s-a petrecut de fapt.

Oamenii furioși se ridică în picioare și gesticulează mult pentru a intimida și mai tare. Dacă ai de-a face cu o persoană furioasă, este bine să nu răspunzi tot cu irascibilitate, pentru că nu vei face decât să amplifici conflictul. Este mai bine dacă vorbești blând, îi acorzi persoanei spațiu și, dacă este posibil, părăsești o perioadă locul până se liniștesc apele. Când creierul intră în modul de „luptă sau fugi”, este mult mai greu să gândești limpede, deoarece informațiile emoționale transmise de sistemul limbic – centrul din mijlocul creierului care receptează și gestionează emoțiile – domină mesajele mai raționale ale cortexului.

Dacă tu ești cel furios, ia o pauză și reglează-ți respirația până simți că ajungi din nou să ai un ritm normal. După ce ți-ai mai revenit și ai analizat situația, vezi dacă poți să te întorci și să rezolvi problema respectivă cu mult calm. Nu este bine să ții lucrurile în tine, dar nici să izbucnești imediat, deoarece, chiar dacă pe moment te simți eliberat, rareori reușești să rezolvi astfel problema, ai putea ajunge chiar să distrugi o relație, uneori chiar definitiv.

Dacă observi că ai tendința de a ceda în fața furiei, planifică-ți o activitate fizică, cum ar fi o scurtă plimbare, plantează ceva în grădină ori, dacă vrei să rămâi în casă, fă curățenie. Mușchii vor vrea să fie activi pentru a evita schimbările fizice generate de sentimentele de mânie. Furia este energie și, ca orice alt tip de energie, ea poate fi folosită pentru efectuarea unor exerciții fizice, în realizarea unei activități profesionale sau în procesul creativ. Odată ce depășești starea de furie, îți poți continua activitatea și te vei simți bine. Având această stare emoțională mai echilibrată și fiind rezilient, vei fi capabil să te hotărăști dacă vrei să uiți de problema care te-a deranjat sau dacă îți dorești să o rezolvi discutând despre ea.

Nu-ți recomand deloc să-ți descarci nervii imediat pentru a scăpa de furie. Țipetele, loviturile în pernă sau aruncatul lucrurilor, chiar și în propria locuință, nu fac decât să intensifice sentimentele de furie, în loc să le reducă.

Partea de „fugă” a sistemului reprezintă alegerea de a pleca de la fața locului și de a evita amenințarea. Această reacție ne trezește stări de vigilență maximă, tensiune fizică, dificultăți de respirație și frică din cauza efectelor hormonilor ce pregătesc organismul pentru acțiune. Persoanele care s-au confruntat în trecut cu traume rămân mult timp în starea de vigilență maximă, fiind afectate foarte ușor de amintirile din trecut. Cu toții evităm lucrurile care în trecut ne-au speriat sau ne-au rănit, fiindcă vrem să fim în siguranță.

Dacă stăm la distanță de temerile noastre, atunci viața ne va fi foarte mult limitată, deoarece creierul, prin capacitatea sa de a face conexiuni rapide, continuă să asocieze lucruri sau situații cu sentimentul de frică, ducând astfel la un șir lung de lucruri de evitat. Spre exemplu, cineva care a trecut printr-un atac de panică într-un supermarket din cauza oboselii, a foamei și a stresului este posibil să evite ulterior acel loc, apoi toate tipurile de magazine, străzile comerciale și tot așa. Frica ajunge să te transforme într-un prizonier în propria casă.

De la o distanță considerabilă, fricile pot fi abordate încetul cu încetul. Așa ajungem să putem regândi și reevalua situațiile, astfel încât să ne înfruntăm temerile. Se întâmplă adesea ca ele să nu fie de fapt într-atât de înspăimântătoare pe cât le percepeam la început. Pașii mărunți ne permit să ne înfruntăm temerile cu mult calm. Această metodă se numește desensibilizare și este folosită des de psihologi pentru a trata diverse frici și fobii.

Psiholog Mihai Moisoiu

Tel. 0753 937 223

www.mihaimoisoiu.ro

E-mail: mmmoisoiu@gmail.com