Urătura tradițională din Vatra Moldoviței: Povestea unei moșteniri bucovinene

Pe 1 ianuarie, în fiecare an din 1990, comuna Vatra Moldoviței prinde viață într-un mod cu totul special. Grupuri de gospodari din cele trei sate ale comunei, înveșmântați în portul bucovinean autentic, pornesc o urătură care se încheie la Mănăstirea Moldovița și la casa preotului paroh. Acest eveniment unic, care combină credința, tradiția și arta populară, întruchipează spiritul autentic al satului românesc.

După ce colindele de Crăciun au fost duse la bun sfârșit, grupul folcloric „Gura Izvorului”, coordonat de profesoara Ilaria Pușca, s-a pregătit cu meticulozitate pentru urătură. Lăutari din satele Paltinu și Ciumârna însoțesc alaiul, acompaniind bătrâni, părinți și copii care poartă straie tradiționale. Fiecare detaliu este atent pregătit: bice din fuior de cânepă pentru a pocni puternic, clopote din poduri prăfuite, buhaiuri confecționate din putinițe cu piele de oaie și grâu pentru semănat.

Un element aparte al tradiției este plugul cu roți de lemn, tras de boi împodobiți cu cetină de brad, colaci și ștergare albe din in. Boii nu sunt doar decorativi, ci reprezintă o legătură vie cu practicile agricole ale străbunilor.

Prima oprire: Mănăstirea Moldovița

Urătorii au început periplul din prima zi a noului an la Mănăstirea Moldovița, unde, în prezența maicilor și a credincioșilor, trasul brazdei în curtea mănăstirii simbolizează rodnicia și binecuvântarea pentru anul care începe. Atmosfera a devenit cu totul specială prin participarea artistului Călin Brăteanu, un promotor al tradițiilor bucovinene.

Flăcăii, fetele, bătrânii și copiii au creat un spectacol emoționant, împreună vorbind despre traiul simplu și harnic al locuitorilor zonei, frumusețea plaiurilor și valorile românești, precum ospitalitatea și îndemânarea femeilor.

„În prag de sărbătoare, când viscolește și când nu putem asculta cum cântă izvoarele, de sus, de pe vârful munților, începem a colinda pe cărări albe de lună. Frumoasă-i iarna în case la noi, în Bucovina, cu colinde, urat și semănat, cu popă înconjurat de copii la chiralesă, cu fete care încă mai chică pe gheață la Bobotează ca să se mărite și cu alte frumuseți care îți umple inima de bucurie. Vă doresc să vă prețuiți sănătatea, să vă prețuiți și să vă cinstiți părinții, să aveți credință în Cel de Sus și cu siguranță toate dorințele cele bune se vor îndeplini. Sărbători fericite!”, a spus profesoara Ilaria Pușca.

Rolul spiritual al evenimentului

Preotul profesor Mihai Botezat, de la Mănăstirea Moldovița, atrage atenția asupra conexiunii profunde dintre tradiție și credință, dintre glie, oameni și, mai ales, Dumnezeu. Preotul a subliniat importanța comunității și a rădăcinilor spirituale în viața fiecărui om.

„Uitați-vă la oamenii aceștia care mai au boi, sunt din ce în ce mai puțini, îi numeri pe degete. Boii nu sunt numai de impresie, că au canafi roșii, se mai și lucrează cu ei, se merge la pădure, se aduce fânul acasă, se mai bagă și plugul în brazdă. Aceasta este de fapt esența tradiției noastre, ne legăm de glie, ne legăm de pământ, ne legăm de oameni, ne legăm de Dumnezeu mai ales, pentru că pe toate le binecuvântează.

Oameni buni, trebuie să simțim și credința, dar și tradiția neamului nostru, care au mers mână-n mână. Noi în urătură spunem că <În seara lui Vasile Sfântul, / Ne-o luat căciula vântul>. Nu rupem tradiția de sfinți cum nici sfinții nu îi lăsăm să se rupă de tradiții. Privind acești copii, vedem tradiția neamului nostru și vedem cine suntem și de unde am plecat. Astăzi ne uităm împrejur și vedem că suntem om lângă om, copii lângă părinți, și toți lângă biserică și să mulțumim pentru ce suntem aici, astăzi, acum. Și să privim și înainte, pentru că anul abia începe, și să rugăm pe Dumnezeu să ne fie alături în drumul vieții noastre și la acest început de an. Să fiți binecuvântați cu toții și cei care pun umărul ca tradiția noastră să nu piară, că ați venit aici să vă încărcați din Sfânta liturghie duhovnicește și aici, sufletește, cu bucuria aceasta a legăturii noastre unul cu altul”, a fost mesajul preotului Mihai Botezat.

„Venim aici pentru ca ai noștri copii să știe cine sunt și de unde vin”

Printre participanți s-a numărat și preotul Ovidiu Balahura, venit din București cu familia pentru a lua parte la Sfânta Liturghie și la spectacol: „Eu și familia mea venim de la București, ca să știe copiii noștri cine sunt, ai cui sunt ei. Și emoțiile mă copleșesc de fiecare dată pentru că îmi amintesc de vremea, așa cum spune și urătura, mai ieri eram noi în aceste straie populare. Voi, copii, să vă aduceți aminte  de fiecare dată că cel care a spus cuvintele <Veșnicia s-a născut la sat> cu siguranță v-a văzut și pe voi. Mesajul vostru este unul profund, nu toți oamenii care sunt aici știu cine sunt Costel Fântânaru, Mihai Trufan, cine sunt polițiștii din sat care veghează și la păstrarea tradițiilor, sau tot ce ați spus în urătură, doar noi, cei din sat, știm. Dar mesajul vostru, dragi urători, este unul profund, este unul de identitate, așa cum spunea cineva în urătură, că se bucură Petru Rareș. Închipuiți-vă că în urmă cu 500 de ani, Petru Rareș călca pe acest pământ și poate erau și urătorii care urau pe starețul de atunci. Altcineva spunea că urătura nu este a noastră, este a străbunilor, și voi ați adus aici trecutul, pe străbunii noștri, Bucovina noastră sfântă și minunată. Sunteți mesagerii românismului, ai tradițiilor și ai identității noastre naționale.”

Călin Brăteanu, interpretul și promotorul tradițiilor bucovinene, artist popular și director al Centrului pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Suceava, a mulțumi preacucernicilor părinți, dascălilor și profesoarei Ilaria Pușcă pentru strădania de a păstra nealterate și a reda tradițiile populare. „Mulțumim lui Dumnezeu că astăzi, în prima zi a anului, ne-a ajutat să fim aici, printre acești îngerași. Să vă dea Dumnezeu sănătate și cinste părinților care v-au crescut. Despre toate cele care s-au spus eu aș mai spune câte ceva, așa cum este tradiția: Când erau moșii ca noi, / Ei umblau cu șase boi, / Iar noi n-avem nici doi. / C-a venit o vreme-n țară / Că șăd și boii și se miară, / Cum de-n prag de primăvară / La arat nimeni nu-i scoate, / că pământu-i dat în parte, / Și-a murit sfânta dreptate. / Apăi noi pe loc n-om sta, / Plugu-n brazdă om băga / Ș-om începe a ara....”

Mulțumiri și răsplata gazdelor

Maica stareță Benedicta a mulțumit urătorilor, oferindu-le colaci, cozonac, vin, țuică, bani, dulciuri și fructe. Ea a subliniat importanța menținerii tradițiilor în strânsă legătură cu credința: „Ce frumoasă este tradiția, ce frumos este că o păstrăm, dar să știți că fără credință nu păstrăm nici tradiția. Avem în fața noastră, pe această mănăstire, atâția sfinți care ne ocrotesc pe noi și pe dumneavoastră. În această mănăstire avem dovezi concrete cum se păstrează tradiția, îl avem pe Mântuitorul îmbrăcat în ie moldovenească, îl avem pe Sf. Vasile al Constantinopolului, cu năframă moldovenească. Deci, de sute de ani, se păstrează această frumoasă tradiție, acest frumos port: cât vom avea credință vom avea și tradiții. Amândouă merg în paralel. Să vă bucure Dumnezeu, să păstrați credința și să vă întărți cât mai mul în credință pentru că vremurile sunt cam tulburi.

Felicitări copilașilor și părinților copilașilor pentru că v-ați ostenit, ați cheltuit, i-ați îmbrăcat așa de frumos. Felicitări doamnei profesoare Ilaria pentru că an de an aduce ceva nou, aduce generații noi, uitați-vă la acești îngerași de 4 ani, care anul trecut nu au fost la urat. Are peste 30 de generații pe care le-a educat atât de frumos și care vor rămâne cu cele mai frumoase amintiri pentru toată viața lor”.

În încheiere, copii au mulțumit gazdelor tot printr-o urătură: ”Mulțumim gazdă frumos, / Pentru binele ce-a fost / Viața numai rai să-ți fie, / Ca-i primit cu drag copii, / Pentru că-ai avut răbdare, / Să-i asculți pe fiecare. / Ține-ți minte al meu cuvânt, / Îngerii pe acest pământ / Îs copchile și băieți. / Doamne-ți aduc rugă aleasă, / Revarsă în astă casă / Belșug, dragoste frățească / Veselia să vă tihnească. / Să fiți pururi fericiți de ce aveți, / Fiți mulțumiți. / ...Vă doresc ca toate sărbătorile, / Să aveți ochi ca florile.”

Urătura tradițională din Vatra Moldoviței este mai mult decât un obicei; este un simbol al identității culturale și spirituale. Prin eforturile dascălilor, preoților și comunității, acest obicei unic continuă să inspire generații întregi. „Contează foarte mult un om de valoare care are harul de a ridica acești copii la un nivel înalt”, a declarat maica stareță, subliniind importanța implicării personale și a devotamentului față de tradiție.

Astfel, Vatra Moldoviței îmbină armonios trecutul cu prezentul, oferind o privire plină de speranță spre viitor. Urătorii nu doar continuă un obicei, ci duc mai departe un mesaj de unitate, credință și frumusețe sufletească.