Depresia afectează în mod negativ relațiile cu ceilalți, fie din cauza interiorizării care vine la pachet cu această stare, fie din cauza tendinței de a fi irascibil sau furios. În popor se spune adesea că depresia este cauzată de furia îndreptată spre interior, iar în cazul unora chiar este adevărat. Toate emoțiile reprimate și încercarea de a fi mereu amabil te fac să simți că în general gândurile și părerile tale nu au importanță și că ceilalți sunt întotdeauna mai presus. Are loc din nou adoptarea unei posturi de învins, însoțită de resentimente – o combinație absolut periculoasă.
Dacă te confrunți cu acest lucru, este important să înveți să spui ce ai pe suflet, să faci față vocii interioare negative care zice „Ce rost are? Nimeni nu mă ascultă” și să găsești o cale prin care să poți fi auzit. De-a lungul anilor s-a scris mult despre încrederea în sine, care este calea de mijloc între agresivitate (a cere) și supunere (a ceda sau a renunța). Capacitatea de a-ți exprima opinia și de a cere să-ți fie îndeplinite nevoile este esențială în viața de adult, fiind învățată pas cu pas în familie și la școală.
Furia poate fi un simptom al depresiei, poate din cauza faptului că starea de deprimare scade reziliența și crește probabilitatea de a avea o criză de scurtă durată. Obiceiul de a te „trata” singur cu alcool contribuie la rândul lui la starea de furie prin faptul că diminuează autocontrolul. Dacă bei alcool în timp ce urmezi un tratament cu antidepresive, s-ar putea să slăbești efectul medicamentelor, deoarece băutura în sine are un efect deprimant.
Dacă furia este o componentă semnificativă a stării tale de depresie, va trebui să iei o decizie. Știind că furia este cauzată adesea de diferența dintre așteptări și realitate, poți face următoarele două lucruri:
1. Să accepți dezamăgirea și să uiți de ea. Acest lucru este diferit de reprimarea emoțiilor pentru că presupune acceptarea cu adevărat a situației și adaptarea la ea. Poate că va trebui să-ți reduci din așteptări în ceea ce privește viitorul. Dacă mai ai câteva urme de furie, încearcă să scapi de ele prin efectuarea unor exerciții.
2. Să ceri ca așteptările să-ți fie îndeplinite. Acest lucru presupune să te gândești la ceea ce vrei cu adevărat și dacă persoana implicată în proces poate să se conformeze dorințelor.
În spatele furiei se ascunde adesea teama: aceea de a nu-i pierde pe oamenii la care ții sau cea de a nu fi dat la o parte și ignorat. Rezervă-ți timp să te gândești la situația ta și la cum poți să o rezolvi. Este foarte ușor să-ți pierzi cumpătul. Dacă ți se întâmplă acest lucru, găsește pe cineva cu care să vorbești, o persoană ale cărei sfaturi și vorbe sunt de încredere.
Dacă alegi să eviți furia cerând ca așteptările să-ți fie îndeplinite, poți recurge la un proces de soluționare a conflictului ce cuprinde următorii șapte pași:
1. Întreabă persoana implicată dacă își dorește să discute despre problemă. La nevoie, explică-i că tu consideri important să rezolvați conflictul pentru a proteja relația/prietenia/capacitatea de a lucra împreună.
2. Definirea problemei, fie împreună, fie pe rând.
3. Gândiți-vă împreună la cât mai multe soluții. Spune pur și simplu ce-ți trece prin minte și nu emite judecăți în acest stadiu. Un astfel de pas este creativ, ba chiar plăcut și distractiv.
4. Fiecare trebuie să dea câte o notă soluțiilor propuse, în funcție de preferințe.
5. Alegeți una cu care amândoi sunteți de acord.
6. Puneți-o în aplicare pentru o perioadă anume.
7. Vedeți cum funcționează și, dacă este necesar, începeți acest proces din nou.
Uneori nu este posibil să rezolvi problemele pe care le ai cu acele persoane care te-au supărat. Se poate ca ele să nu-și dorească să comunice cu tine sau să nu se afle prin preajmă. Poate că între timp au murit. Ca să treci peste supărarea pe care o ai, este util să scrii o scrisoare în care să-ți exprimi sentimentele, apoi să o rupi sau să-i dai foc pentru a da totul uitării. Sau spune-ți oful cu voce tare în fața unui scaun gol, a unei fotografii sau a unui alt obiect care să reprezinte persoana respectivă. Când ai rostit tot ce aveai de mărturisit despre durerea pe care ți-a provocat-o și despre ce-ți dorești să fi făcut în schimb, încheie cu o afirmație care să se întoarcă la acea persoană, ca de exemplu: „Dar nu ai făcut ce-mi doream, iar acum renunț la așteptările pe care le-am avut de la tine.”
Se poate să fie nevoie să repeți de câteva ori procesul acesta, dar te vei simți extraordinar de bine când vei renunța la suferințele din trecut. Iertarea nu înseamnă să crezi că a fost în regulă ca o persoană să te rănească, ci doar că nu mai vrei să-i porți ranchiună.
În plus, cu toții avem lucruri pe care trebuie să ni le iertăm. Dacă te macină un sentiment de regret pentru unele lucruri pe care le-ai făcut în trecut, treci prin procesul de iertare față de tine însuți, așa cum ai face cu altcineva. Orice s-a întâmplat, cu toții trebuie să ne învățăm lecția, să ne resemnăm și să revenim la lucrurile din prezent.
Psiholog Mihai Moisoiu
Tel. 0753 937 223
www.mihaimoisoiu.ro
E-mail: mmmoisoiu@gmail.com