Motivațiile rasiale și naționaliste ale „Războiului Sfânt” al României, cercetate și explicate la Suceava de istoricul american Grant T. Harward

Un capitol tragic din istoria României, încă evitat sau tratat doar la suprafață, acela al motivației violențelor comise de trupele românești în teritoriile eliberate din Basarabia și nordul Bucovinei, este adus în dezbatere de istoricul american Grant T. Harward, cu volumul „Războiul Sfânt al României. Militarii, motivația și Holocaustul”. Prezent la Suceava la invitația directorului Muzeului Național al Bucovinei, dr. Emil Ursu, în fața unui public numeros Grant T. Harward și-a prezentat cartea, alături de prof. univ. dr. Cătălin Turliuc, istoric la Universitatea „Al. Ioan Cuza” Iași.

Așa cum au evidențiat dr. Ursu și prof. Turliuc, în deschiderea evenimentului de lansare, cercetarea realizată de dr. Harward este „o operă de pionierat”, care pe baza unei mari varietăți de surse arată rolul României în războiul declanșat de Germania nazistă împotriva Uniunii Sovietice la 22 iunie 1941, din perspectiva motivațiilor soldaților români în acest conflict armat.

Grant T. Harward a explicat cum a ajuns să fie interesat de cercetarea istoriei României, de la venirea sa pentru prima dată ca misionar în țara noastră, apoi în documentare pentru studii de masterat și doctorale. „Am vrut să înțeleg ce s-a întâmplat, de ce românii au luptat împotriva Armatei Roșii și de ce au comis acele atrocități”, a afirmat dr. Harward, subliniind că, deși orice război este asociat cu violența, ceea ce au făcut o parte dintre soldații români în spatele frontului „este mai mult decât <normalul> unui război”.

Istoricul american a arătat că a cercetat documente de la Arhivele Naționale Istorice Centrale de la București, ale cabinetului militar al lui Ion Antonescu, ale Serviciului Special de Informații, ale Ministerului de Război, ale Inspectoratului General al Armatei, apoi documente din Arhivele Militare Naționale Române din Pitești și dosare de la Secțiile Marelui Stat Major (Informații și Propagandă), dosarele comandanților urmăriți de Siguranță și ulterior de Securitate, de la CNSAS, și anchetele asupra criminalilor de război din anii 1950. Acestor surse li s-au adăugat documentele copiate din arhivele românești, de la U.S. Holocaust Memorial Museum de la Washington D.C., presa vremii, editată pentru soldați (Sentinela, Soldatul, Ecoul Crimeei și Armata), jurnale și memorii  scrise de soldați și circa 40 de interviuri pe care le-a făcut cu veterani de război, inclusiv la Suceava.

În toate acestea a căutat explicații de ce marea majoritate a românilor se poziționa mai curând împotriva sovieticilor, decât împotriva nazismului și a acceptat atât alianța cu Germania nazistă, cât și atrocitățile comise de soldații români în campania din Est.

Potrivit istoricului militar, motivațiile soldaților se bazează pe patru piloni: naționalismul, religia, prin rolul jucat de Biserica Ortodoxă Română în perioada interbelică, antisemitismul și anticomunismul. 

„Când am început studiile de doctorat la Universitatea Texas A&M, am vrut sa scriu despre experiența pe frontul de est a soldaților români, dar pe parcursul cercetărilor mi-am dat seama că motivația acestora a fost mai importantă, mai ales după ce au trecut Nistrul”, a arătat autorul.

În cartea sa, Grant T. Harward a documentat aspectele din care reiese dorința soldaților de răzbunare împotriva evreilor, pe care îi socoteau vinovați de ocuparea Basarabiei, a nordului Bucovinei și pentru crimele comise de sovietici. De asemenea, arată că Biserica Ortodoxă Româna a binecuvântat războiul ca sfânt, ziarul pentru preoți militari „Arma Cuvântului” avea articole despre pericolul iudeo-comunist, iar preoții militari au ținut predici și conferințe cu retorică antisemită alături de cea antibolșevică, pentru a-i motiva pe soldații români.

Istoricul mai arată că numărul criminalilor de război identificați și judecați este foarte mic și subliniază că atrocitățile au fost comise nu doar împotriva evreilor, dar și împotriva prizonierilor de război, partizanilor și civililor sovietici.

Cartea lui Grant T. Harwardnu arată doar crimele comise de militari, ci și cazurile în care ofițeri și soldați s-au opus unor astfel de practici. De asemenea, vorbește despre ideologia Războiului Sfânt, cultura militară și politică interbelică, desfășurarea războiului și scăderea în amploare a represiunii odată cu diminuarea moralului trupelor sau a ordinelor dictate de calcul politic, propagandă și disciplină, participarea femeilor și minorităților la război. „Românii arată sprijin pentru munca mea, chiar dacă unii mă critică. Unii m-au acuzat că sunt agent al Israelului, al Rusiei sau al ambelor, că sunt plătit să scriu propagandă anti-românească. Sper că lucrarea mea îi va determina pe cititori să reconsidere ceea ce cred că știu despre acțiunile armatei române pe Frontul de Est în timpul celui de-al Doilea Război Mondial”, a spus dr. Harward, precizând că „sunt recunoscător să fiu astăzi aici”. Lansarea de carte de la Muzeul de Istorie din Suceava s-a încheiat cu o sesiune de autografe.