N-ai economisit... vine Dan!

Dezvoltarea sustenabilă (termen la modă), sau capitalismul tipic, este măreață în evoluția sa de creșteri, scăderi, dezechilibre, crize ciclice etc., într-un cuvânt, de adaptare permanentă la provocările societății, dar și ale tehnologiei sau cerințelor pieței. În întreaga istorie a economiei (o știință din păcate neglijată în România) asistăm la zig-zagul permanent al evoluției sale sub influența factorilor sociali (cerințele celor care produc și consumă), politici sau militari și, acum mai puternic ca niciodată, a celor tehnologici. Panta ascendentă a creșterii în timp, cu toate sincopele de parcurs, evoluează natural și nu poate fi influențată decisiv de politici economice. Legile economice trebuie respectate și folosite, în caz contrar afectând grav dezvoltarea, bunăstarea și în final generând nemulțumiri sociale generale. Exemplul cel mai elocvent este dat de "socialismul științific" aplicat până în 1990, care a încercat să impună o economie de "comandă", prăbușind tot edificiul bolșevic!

Acest articol mi-a fost sugerat de dezvoltarea Chinei ("calea chineză"?!) din ultimii 40 de ani și de faptul că, pentru unii nostalgici ai PCR, politica sa ar fi o alternativă la capitalismul vestic. Impunerea de partid a unui ritm de creștere forțat, a unei politici economice menite a fi în slujba glorificării comunismului, a furtului general de tehnologie sau a investițiilor inutile și păguboase (1,7 milioane apartamente fără locatari, autostrăzi în deșert etc.) pare a fi ajuns la un final puțin fericit, mai ales pentru populație (șomaj, neîncredere în "înțelepciunea" conducătorilor și dorința de a părăsi țara a multor tineri educați). Chiar și la vârful puterii se observă o nervozitate în creștere și drept urmare demiteri și chiar arestări pentru corupție, evident! Poziția partidului în toate domeniile este superbă și de necontestat! Există o soluție sau mai multe pentru rezolvarea problemelor create de "supraîncălzirea" economiei? Categoric da, dar... Prima ar fi creșterea puterii de cumpărare a populației (a veniturilor) și normal a consumului intern. Dar salarii mai mari înseamnă și produse mai scumpe, deci competitivitate mai slabă pe piața mondială! Iar pentru o economie care se "hrănește" consistent din export este greu de acceptat. Exemplul Japoniei care până în anii '90 a avut un ritm de creștere debordant, în condițiile unei economii sănătoase, este soluția. "Stagflația", respectiv creștere infimă, dar și inflație zero, a transformat țara într-o economie numită "splendida stagnare". Nu mai crește și trăiește foarte bine marea majoritate!

Exemplele din Extremul Orient nu se pot prelua fără analiză. De fapt, nu există nicio soluție minune în economiile lumii! Ar fi adoptată de toți și ar fi raiul economic pe Terra. Conducerea economică înțeleaptă înseamnă, în primul rând, capacitatea de a te adapta la conjuncturile momentului, valorificarea superioară a resurselor umane și materiale, dar și la un curaj bazat pe analize interdisciplinare de a lua decizii, inclusiv radicale. Legat de UE și implicit România, am convingerea că lipsc determinarea, capacitatea de adaptare și liderii competenți și responsabili pentru a menține alianța continentală la vârful competiției mondiale alături de SUA, China (încă!), Japonia, Coreea de Sud etc. Trebuie să ne trezim, altfel pleacă geniile momentului, capitalul și firmele de vârf (start-up-urile). Limitele creșterii în Europa nu au fost atinse. Mai avem până la "saturarea" pieței (consumului). Încă suntem competitivi!

Pentru a evita tulburări sociale, migrație economică, instaurare de dictaturi "salvatoare" (Rusia, China, Iran, Venezuela sau multe state africane) este absolut obligatorie evitarea de dezechilibre economice majore între salarii, între averi adunate obscur, între zone și regiuni ale țării etc. Efectul este planetar (vezi migrația în Europa și America de Nord), iar dezvoltarea economică generală este puțin sănătoasă și generatoare de conflicte (aproape toată Africa). Creșterea sănătoasă este soluția!

Dan Strutinschi