Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Municipiul Fălticeni a găzduit la sfârșitul săptămânii cea de-a XIX-a ediție a Târgului Mărului, un eveniment devenit tradiție în regiunea de nord-est a țării, care promovează bogăția pomiculturii locale. A fost o ocazie perfectă pentru pomicultori să-și expună produsele, iar alături de aceștia au participat și producători de lactate și carne, patiseri și brutari, membri ai Asociației „Produs în Bucovina”, apicultori, meșteri populari. Cu ajutorul Direcției Agricole Suceava, numeroși producători prezenți săptămânal în Piața Volantă din Suceava, membri ai Asociației „Gustă din Bucovina”, au adus produsele lor la Fălticeni pentru două zile.
Primarul Cătălin Coman a subliniat importanța sprijinirii producătorilor locali și promovarea produselor din zona Fălticeni: „Este datoria noastră să promovăm pomicultorii și produsele noastre tradiționale. Avem aici pomicultori din municipiul Fălticeni și din opt comune învecinate. Mărul de Fălticeni a devenit un brand național pentru că se găsește în marea majoritate a magazinelor și piețelor din România, și asta datorită faptului că există o politică la nivelul Ministerului Agriculturii care a promovat acest lucru. Ceea ce își doresc pomicultorii, o producție foarte bună și o vânzare foarte bună, s-a întâmplat. Sunt recunoscător în numele comunității și al pomicultorilor că reușim an de an atât să promovăm, cât și să creăm cadrul în care ei să-și valorifice produsele.
Este alături de mine și domnul senator Ioan Stan, care an de an a susținut aceste eveniment pentru că e foarte important, nu doar în cele două zile în care se desfășoară Târgul Mărului, ci pe parcursul întregului an, să facem lobby pentru tot ceea ce înseamnă cadrul legislativ pentru a favoriza pomicultorii.
Rolul meu și al colegilor mei din partid, care sunt prezenți aici în număr mare, este să mediatizăm, să spunem că mărul de Fălticeni este bun, este sănătos, merită consumat și împreună vom amplifica tot ceea ce înseamnă această acțiune. Pe lângă faptul că ne simțim bine, că suntem între oameni, rolul aceste sărbători este de a promova ceea ce avem mai bun și mai frumos și din fericire avem cu ce ne mândri. Mulțumesc tuturor pentru că reușim să facem pași concret pentru realizarea promovării”.
Noutatea târgului: soiul „Red Love”
Târgul a fost locul de expunere și vânzare a aproape 20 de soiuri de mere, consolidând renumele Bazinului Pomicol Fălticeni-Rădășeni. Printre soiurile expuse s-au numărat celebrele Ionatan, Starkrimson, Gala, Idared, Ranet, soiuri din familia Golden, precum și Pinova, Florina, Kalter. Dintre acestea, două soiuri poartă chiar numele regiunii: Fălticeni și Rădășeni, create la fosta Stațiune de Cercetare și Dezvoltare pentru Pomicultură din zonă.
Inginerul Gabriel Vasiliu, cel care deține Pepiniera Fălticeni - Oprișeni, a adus la ediția 2024 a Târgului Mărului soiul „Red Love”, un măr care conține de 15-20 de ori mai multe substanțe nutritive și antioxidanți decât un măr obișnuit, fiind considerat un măr medicament cu efect anticancerigen, fiind foarte bogat în antociani (conținut mai mare decât au afinele, murele, zmeura, aronia, vânăta și varza roșie).
„Soiul este foarte nou în România. Soiul este creat în Elveția, se găsește doar în colecții și cred că am reușit deja să îl aclimatizez la Fălticeni, în livada din Oprișeni. Deocamdată este experimental, vrem să vedem cum va evolua în viitor, dacă pe termen lung va rodi și dacă nu apar alte probleme”, ne-a declarat Gabriel Vasiliu.
O altă noutate pentru fălticeneni a fost prezența merelor din soiul Granny Smith, soi cunoscut deja în România și care se comercializează în unele supermarketuri, un soi originar din Australia, aflat în al doilea an de rod în livada lui Vasile Andreș. Aceste mere de culoare verde intens cu mici puncte albe, cu un gust acrișor, sunt ideale pentru consumul de iarnă, având o capacitate mare de păstrare până în lunile mai-iunie. Sunt recomandate în special pentru diabetici sau pentru cei care doresc să reducă consumul de zahăr, datorită conținutului scăzut de zaharuri. Paradoxal, deși gustul lor este acrișor, merele Granny Smith sunt preferate de copii datorită culorii lor neobișnuite.
Mere autohtone, sucuri și utilaje românești
În pofida concurenței din partea merelor importate, merele autohtone au rămas la mare căutare. Mulți vizitatori, atât din Fălticeni, cât și din alte orașe ale județului Suceava, și-au făcut proviziile pentru iarnă la acest târg. Prețurile au variat între 3 și 5 lei pe kilogram, în funcție de soi, iar gutuile s-au vândut la prețul de 7 lei pe kilogram, iar perele între 5 și 6 lei.
Pe lângă fructe, târgul a oferit și o varietate de produse din mere, inclusiv sucuri pasteurizate, cum ar fi „Mărul Domnesc” produs la Basarabi, comuna Preutești, un suc 100% natural obținut prin presarea la rece din mere Ionatan și ghimbir, suc 100% natural și ecologic Aroma, din aronia și mere, sau sucul Aronia Bio Hănțești.
Tot la mare căutare au fost licorile alcoolice de 40%, obținute din gutui, pere și prune, precum și mustul proaspăt din mere sau struguri, oferite la pachet cu preparate la grătar.
De la Târgul Mărului nu au lipsit nici producătorii și cei care comercializează semințe, produse fitosanitare, dar și un producător român de utilaje, Ruris, care a oferit prin partenerul său din Suceava, Railex, o gamă variată de motosape, motosăpătoare, motocultoare, motocoase de umăr, atomizoare, motopompe, motoferăstraie, mașini de tuns gazon, dar și o gamă variată de piese de schimb.
Fiind perioada de plantat pomi fructiferi, cei interesați au putut achiziționa puieți din pepiniere autorizate din județ. Pepinierele Oprișeni – Fălticeni și Berchișești au oferit la vânzare o gama larga de material pomicol, măr (Ionatan, Florina, Golden, Golden Raiders, Red Pinova, Golden delicios, Fuji, Aztec, Fusion, Starkimson, Gala, Reniet, Parmen auriu, Idared), păr (în special gama Williams, Santa Lucia și Carmen), gutui, prun, cireș, cais, vișin, nuc, arbuști fructiferi: zmeur, coacăz, mur.
Reconversia în pomicultură și provocările agriculturii
În ultimii ani, în zona Fălticeni au apărut noi livezi pe terenuri care anterior erau dedicate culturii de cereale, cum ar fi în Cornu Luncii, Brădățel, Mihăiești și Vadu Moldovei. O mare parte din livezile retrocedate din anii '70-'80 au trecut prin procese de regenerare și reconversie, datorită programelor guvernamentale. Astăzi, în Bazinul Pomicol Fălticeni-Rădășeni, în satele de pe Valea Șomuzului și Valea Moldovei, Vulturești, Petia, Bunești, Hârtop, există peste 1.500 de hectare de livezi, majoritatea fiind plantații tinere, și astfel zona Fălticeni se află printre primele centre pomicole ca suprafață din țară.
Totuși, pomicultorii se confruntă cu provocări majore. Producția de fructe din 2024 a fost mai mică decât cea din 2023, de 40-50 de tone pe hectar, față de 60-70 de tone în anul precedent. Cauzele includ condițiile meteorologice nefavorabile, precum ploile din perioada de înflorire care au afectat polenizarea, seceta prelungită și fenomenele de grindină. De asemenea, vremea blândă de la începutul anului a dus la o înmugurire prematură a pomilor, iar o parte din aceștia au fost afectați de îngheț.
Chiar și în aceste condiții, prețul de vânzare al fructelor este unul avantajos, care le permite pomicultorilor să facă mici investiții, dar cel mai important, pentru a pregăti și asigura producția de anul viitor.
Cu toate acestea, marea problemă rămâne lipsa depozitelor regionale de colectare și distribuție, promise începând din anul 2020 de către Ministerul Agriculturii. Pomicultorii și legumicultorii speră ca promisiunile privind construirea celor opt depozite regionale să fie în sfârșit respectate, întrucât lipsa acestora împinge mari rețele de supermarketuri să se aprovizioneze din import, în detrimentul produselor locale. În 2020, Adrian Oros, ministru al Agriculturii la acel moment, a spus că prin Planul Național de Relansare şi Reziliență se vor face opt depozite regionale de colectare, depozitare, procesare şi distribuție a produselor românești.
Un eveniment cultural de suflet
Pe lângă expozițiile pomicole și comerciale, vizitatorii târgului au avut parte și de spectacole folclorice și artistice. Ansambluri locale, formații de dans și soliști vocali şi instrumentişti de la Clubul Copiilor Fălticeni, Centrul Cultural „Grigore Vasiliu Birlic”, unităţile şcolare din municipiu au animat atmosfera. Invitați speciali precum Ansamblul profesionist „Ciprian Porumbescu”, Laura Lungu, Marius Incău Fălticineanu şi formaţia „Portativ”, Nicoleta Cojocaru, Alexandru Recolciuc, Lenuţa Rusu, Grupul „Moldava”, Ansamblul „Piatra Străjii” din Pojorâta au oferit momente artistice de neuitat.
Târgul Mărului, un eveniment de referință
Ediția a XIX-a a Târgului Mărului a fost organizată de Primăria și Consiliul Local Fălticeni, în parteneriat cu Asociația „Produs în Bucovina” și Consiliul Județean Suceava, Centrul Cultural „Bucovina” și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Alături de aceștia au fost prezente și asociațiile pomicultorilor din zona Fălticeni, precum și Asociația „Gustă din Bucovina”.
Târgul Mărului a devenit un eveniment de referință nu doar pentru pomicultorii din regiune, ci și pentru toți cei care doresc să susțină producătorii locali și să se bucure de produsele autohtone de calitate. Cu toate provocările agriculturii, Fălticeni continuă să fie un pol important al pomiculturii românești, iar edițiile viitoare ale Târgului promit să fie și mai bogate în oferte și atracții.
