Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Prefectura Suceava va cere instanței de contencios administrativ să constate nulitatea absolută a hotărârii comisiei județene de fond funciar de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul pe care a fost construită Biserica „Sfânta Treime” din municipiul Suceava, precum și a titlului de proprietate emis în baza acesteia, în anul 2013.
Fără a se referi explicit la acest teren, Prefectura a transmis, vineri, printr-un comunicat de presă, că în urma „verificărilor realizate în dosarul nr. 5938/314/2024, în care Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava are calitate procesuală pasivă”, membrii comisiei au fost de acord ca prefectul să formuleze o acțiune „în constatarea nulității absolute a unei hotărâri a comisiei județene din anul 2012 și a titlului de proprietate emis în baza acesteia în anul 2013 (...), precum și a unei plângeri penale in rem la organul de cercetare penală competent”.
Dosarul la care se face referire în comunicat este cel care vizează acțiunea deschisă în 31 martie a.c., de către Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, la Judecătoria Suceava, pentru constatarea nulității actului juridic, proces în care preotul paroh Viorel Sidoriuc, Oficiul de Cadastru, Comisia Județeană de Fond Funciar, Primăria Suceava și persoanele Atena Minerva Știrbu, Veniamin Moisu, Aurelian Sidoriuc și Domnica Sidoriuc au calitatea de pârâți.
Conform informațiilor pe care le avem, în anul 1997 terenul de 1.000 de mp pe care a fost construită biserica de lângă patinoar a fost dat în folosință gratuită pe durata existenței construcției, de către Consiliul Local Suceava, la solicitarea preotului paroh și a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.
Construcția bisericii a început în 1999, cu certificat de urbanism, avize și autorizație pe numele parohiei. În 2008, când s-a făcut intabularea, terenul era al municipiului Suceava, dat în folosință gratuită și cu drept de administrare pe durata construcției.
În paralel cu ridicarea bisericii, două persoane au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pe un teren de 10 ari în cartierul Burdujeni.
Dat fiind că terenul revendicat era ocupat de blocuri, Comisia de fond funciar a validat în 2012 un alt amplasament, care, potrivit informațiilor noastre, era tocmai parcela de 1.000 de mp din fosta parcare de pe strada Oituz, pe care s-a construit biserica. Doar că în planul de situație depus la dosar pentru validare a fost șters conturul bisericii și terenul a fost prezentat în mod fals ca liber de sarcini, astfel încât Comisia de fond funciar a fost indusă în eroare.
În 2013, a fost emis titlul de proprietate pentru acest teren, iar după câteva zile parcela de sub biserică a fost cumpărată de preot și părinții săi. Hotărârea de Consiliul Local dată în 1997 referitoare la folosința terenului nu a fost însă niciodată anulată, suspiciunea că sunt două acte juridice pentru aceeași suprafață de teren nefiind ridicată până la izbucnirea scandalului între preotul paroh și arhiepiscopie.
Având în vedere că Prefectura va face, luni, și plângere penală la Parchet, ancheta va trebui să stabilească cine se face vinovat de falsificarea planului de situație depus la dosarul pentru validarea amplasamentului terenului pe care este construită biserica.
Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a avut mai multe încercări de a soluționa în interiorul rânduielilor bisericești conflictul cu preotul care s-a intabulat pe biserică, dar fără succes, astfel că în luna mai a acestui an a apelat la instanța judecătorească.
Rezolvarea ar fi presupus restituirea bisericii către Parohia „Sfânta Treime” din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților și integrarea preotului în disciplina canonică. Regulamentele Bisericii Ortodoxe Române prevăd ca la finalizarea unei biserici, indiferent de modul de finanţare a construcţiei, aceasta să intre în patrimoniul arhiepiscopiei locului, care o şi administrează. Excepţie fac bisericile patronate de Ministerul de Interne, de Ministerul Apărării şi de spitale. Biserica preotului Sidoriuc, deși teoretic este subordonată arhiepiscopiei, cu îngăduința ierarhilor a fost de la început administrată privat.
Preoţii care vor să iasă de sub jurisdicţia Patriarhiei Române se pot afilia la o altă patriarhie, din afara graniţelor ţării.
