Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Muzeul Național al Bucovinei a avut recent oaspeți deosebiți: dr. Andreea Dahlquist (Malmö, Suedia), secretar general al Asociației Române pentru Studii Baltice şi Nordice, membră a echipei Centrului de Istorie a Secolului XX de la Facultatea de Istorie a Universităţii „Al.I. Cuza” din Iaşi, cercetător științific dr. Bogdan Schipor (Academia Română, Filiala Iași, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol), specialist în istorie contemporană, și dr. Ionel Doctoru, specialist în istorie diplomatică, oameni de știință care au purtat discuții importante cu cercetătorul științific sucevean dr. habilitat Bogdan Petru Niculică.
Preț de câteva ore, joi, 22 august 2024, cei trei oameni de știință, împreună cu cercetătorul sucevean, au apreciat importanța instituției de cultură sucevene în cadrul național și european, vorbind despre o serie de mari personalități ale arheologiei și istoriei Bucovinei de la sfârșitul secolului al XIX-lea: Josef von Gutter (care a fondat Societatea Muzeului Siret în 1870), Dionisie Olinescu (președintele Societății Arheologice Române din Cernăuți), Karl A. Romstorfer, Raimund F. Kaindl, Josef Fleischer și, nu în ultimul rând, despre celebrul arheolog vienez Josef Szombathy, de la a cărui ultimă vizită în Bucovina se împlinesc anul acesta 130 de ani.
Vasele cucuteniene descoperite la Șipeniț, prezentate în expoziția permanentă a Muzeului de Istorie, „turma de la Mihoveni”, sala monedelor și a armelor, documentele medievale și sălile dedicate istoriei recente, alături de maniera de reconfigurare muzeografică modernă a expoziției permanente, a Sălii Tronului și Sălii Tezaur, au impresionat vizitatorii.
De asemenea, oaspeții au rămas profund mișcați de povestea vieții unuia dintre cei mai importanți arheologi și epigrafiști români, născut în 1884, la Bosanci, Teofil Sauciuc-Săveanu, profesor la universitățile din Cernăuți și București, care a fost întemnițat fără proces de autoritățile comuniste între 1950-1955 la Sighet, anul acest împlinindu-se 140 de ani de la nașterea sa.
În semn de prețuire pentru orașul Suceava și gazdele ei primitoare, dr. Andreea Dahlquist, cunoscută în mediile științifice europene pentru aplecarea asupra istoriei diplomatice, politicii identitare, istoria minorităților și a refugiaților din prima jumătate a secolului al XIX-lea, cu studii publicate pe ambele ţărmuri ale Atlanticului, a dăruit Bibliotecii Bucovinei „I.G. Sbiera” recenta sa lucrare de sinteză „România și Suedia în perioada celui de-al Doilea Război Mondial” (București, Ed. Eikon, 2023, 614 pag., cu un cuvânt înainte de prof. univ. dr. Silviu Miloiu).
În încheierea vizitei de la Muzeul de Istorie, cei trei oaspeţi au fost primiţi în biroul arheologului Bogdan Petru Niculică, unde au fost purtate discuţii concluzive despre locul şi rolul în societatea contemporană a muzeelor şi instituţiilor academice, precum şi despre istoria recentă, „cu recuperarea memoriei victimelor opresiunii comuniste, despre necesitatea abordărilor interdisciplinare în studierea istoriei şi arheologiei, a amplificării contactelor ştiinţifice. Pentru că obiectivul final este adevărul, reconstrucția istorică, recuperarea valorilor umane şi înţelegerea unitară, complexă, a lumii prezente, dincolo de tarele actuale”.
Dr. Andreea Dahlquist (Malmö, Suedia), cercetătorul științific dr. Bogdan Schipor (Academia Română, Filiala Iași, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol), specialist în istorie contemporană, și dr. Ionel Doctoru, specialist în istorie diplomatică, au participat, în perioada 21-24 august 2024, la Suceava, la manifestările prilejuite de marcarea „Zilelor Culturii Polone”, aflată la cea de a XXV-a ediție, organizată de Uniunea Polonezilor din România cu concursul Institutului Polonez din București.
Inserat în cadrul acestor manifestări, simpozionul științific internațional „Calea spre solidaritate. Relații polono-române de a lungul timpului” (22-23 august 2024) a cuprins prezentarea a peste 40 de lucrări științifice de anvergură, transdisciplinare, cu tematici legate de istorie, literatură, lingvistică, etnografie, amprentate de prezența unor personalități de marcă ale vieții științifice ale culturii din Polonia și România, dar și de mai departe, cu preocupări recunoscute la nivel internațional.
