Zeci de meșteri olari din întreaga țară și din străinătate au participat la Târgul „Ochiul de Păun” de la Rădăuți

Câteva zeci de meșteri olari din întreaga țară și din străinătate au participat la finalul săptămânii trecute la a 41-a ediție a Târgului „Ochiul de Păun” de la Rădăuți. La târg au fost prezenți meșteri celebri din centrele de olărit tradiționale din țară, precum și din Republica Moldova și Ucraina. Astfel, cei interesați au putut găsi la târgul de la Rădăuți cele mai frumoase produse de ceramică ale unor meșteri din Marginea, Horezu, Botoșani, Dorohoi, Baia Mare, Miercurea Ciuc, Harghita, Suceava, Rădăuți, Arad, Cluj-Napoca, Mureș, Corund, Liliceni, Dej, Cârța, Deva, Cernăuți – Ucraina, Drochia - Republica Moldova. Alături de aceștia, în cadrul târgului au fost prezenți și reprezentanți ai altor meșteșuguri tradiționale, respectiv cusături populare, sticlărie, pielărie, sculptură în lemn, împletituri, obiecte folosite în obiceiurile prilejuite de sărbătorile tradiționale, icoane, ouă încondeiate, toate acestea aduse de meșteri din județul Suceava și din mai multe zone ale țării.

Deschiderea oficială a târgului a avut loc în prezența președintelui Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, și a primarului din Rădăuți, Bogdan Loghin, care alături de mai mulți angajați ai primăriei, consilieri locali și oaspeți din țară și străinătate au vizitat standurile meșterilor olari. După deschidere, Gheorghe Flutur i-a îndemnat pe suceveni și pe turiștii prezenți în aceste zile în județ să cumpere produsele meșterilor prezenți pentru a-i susține pe aceștia să-și continue activitatea.

„Acest târg a devenit o tradiție aici, în Bucovina, și felicit primăria că se implică în organizarea lui. Am văzut că sunt prezenți și cei de la Marginea și mă bucur pentru asta. Și mă bucur că turiștii care se află în Bucovina cumpără suveniruri. Va trebui să-i încurajăm. Pentru că plec un pic îngrijorat de la acest târg, având în vedere ce spun meșterii, că generația tânără nu mai este chemată să lucreze la manufacturi, pentru că nu mai este rentabil. Oamenii pleacă în străinătate, materia primă e din import multă și dispar treptat meșterii noștri. De aceea trebuie să îi încurajăm și noi. Și Marginea, și Rădăuțiul, și vetrele pe care le avem, inclusiv țesăturile populare”, a spus Flutur.

El a subliniat că de multe ori a fost criticat pentru că organizează evenimente pentru promovarea tradițiilor, însă acestea sunt necesare pentru a-i încuraja pe meșteșugari. „Una dintre părțile bune, și eu am fost criticat cu Jocul pe toloacă, este acela că s-au comandat mai multe ii, costume populare și au început să producă gospodăriile țărănești. Eu am fost criticat, s-a spus că au fost prea multe, dar eu cred că trebuie și mai multe făcute”, a transmis Gheorghe Flutur.

La rândul său, edilul din Rădăuți, Bogdan Loghin, a declarat că atât timp cât va fi primar va continua să susțină organizarea acestui târg. Loghin a remarcat faptul că mulți dintre meșterii olari care sunt prezenți merg anual doar la două târguri mari din țară, la Rădăuți și la Sibiu. „Eu cred că niciodată un efort nu este prea mare pentru a susține așa ceva. De multe ori îi auzim pe foarte mulți că vor să facă, să dreagă, dar eu cred că este momentul pentru ca identitatea noastră națională să fie întărită din toate punctele de vedere. Și haideți să începem cu un lucru simplu, de la acest târg. În altă ordine de idei, vreau să spun că mă bucur că am reușit să fac un pas pentru un nou mandat și să asigur pe toți producătorii că îi voi susține așa cum am făcut-o și până acum”, a declarat Loghin.

De precizat că Târgul Olarilor „Ochiul de Păun” a fost organizat de Primăria Municipiului Rădăuți și Muzeul Etnografic „Samuil și Eugenia Ioneț”, Casa Municipală de Cultură și Centrul Cultural Bucovina. Târgul a fost inițiat în anul 1983 din dorința păstrării, conservării și promovării străvechiului meșteșug al olăritului, dar și a celorlalte meșteșuguri populare și s-a bucurat de-a lungul timpului de o participare naţională şi internaţională, denumirea „Ochiul de Păun” fiind inspirată din motivul dominant al decorului ceramicii de Rădăuți.