Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
După o perioadă de câteva zile de pelerinaj tradițional al credincioșilor armeni la mănăstirile armene din județul Suceava, punctul culminant al marii sărbători Adormirea Maicii Domnului l-a constituit oficierea Sfintei Liturghii Arhierești de către Preasfințitul Episcop Datev Hagopian, Întâistătătorul Eparhiei Armene din România, duminică, la Mănăstirea Hagigadar de lângă Suceava, loc de închinăciune și de împlinire a dorințelor pentru credincioșii de pretutindeni.
Programul liturgic prilejuit de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului la armeni a debutat miercuri cu Slujba Vecerniei la Mănăstirea Hagigadar, iar joi, 15 august, a fost oficiată și o Sfântă Liturghie. Credincioșii armeni s-au adunat apoi sâmbătă după-amiază la bisericile armenești ”Sfântul Simeon” și ”Sfânta Cruce” din Suceava pentru Slujba Vecerniei și Pomenirea Morților.
După slujba de la Biserica ”Sfânta Cruce” a urmat binecuvântarea apei și a sării folosite la prepararea mâncărurilor, urmată de prepararea tradiționalelor urechiușe din aluat și carne de vită pentru supa cu urechiușe, denumită aganciabur în armeană. Zeci de armeni din ţară, dar şi din diaspora, s-au adunat la casa parohială a Bisericii armene „Sf. Cruce” şi au învelit în aluat carnea tocată pentru formarea micilor urechiușe, credința locală spunând că la realizarea a cel puțin 40 de urechiușe ți se îndeplinește o dorință.Supa pentru urechiuşe se face în cazane mari în care se fierb oase și carnea de vită. Aceasta se acrește și i se dă gust cu un ingredient numit hurut, preparat de gospodine din timp pentru marea sărbătoare. Hurutul se face fierbând laptele care se pune apoi la prins, adăugându-se strat după strat timp de 16 zile, până se acrește tare. Se pregătesc apoi pătrunjelul, țelina, busuiocul, tarhonul, frunzele de sfeclă și toate mărunțite bine se fierb în laptele acru, până se obține o pastă cum este magiunul. Se adaugă smântână, se lasă să se răcorească și se modelează sub forma unor conuri, care se usucă pe sită timp de două săptămâni. Pentru masa de duminică aceste conuri se dau pe răzătoare, iar cu pulberea obținută se acrește și se dă gust supei de urechiușe.
Credincioșii armeni și de pretutindeni spun că au simțit întotdeauna ceva special la Hagigadar, iar faptul că foarte multă lume vine aici și se roagă în același timp e foarte important. Ei se roagă Maicii Domnului, urcă în genunchi colina și înconjoară în același fel biserica pentru a li se îndeplini dorințele.
Adunați la baza colinei pe care se află Mănăstirea Hagigadar – în traducere Îndeplinirea Dorințelor - credincioșii în frunte cu Preasfințitul Părinte Datev Hagopian și un sobor de preoți slujitori ai Eparhiei Armene au urcat în procesiune spre altarul de vară organizat în curtea mănăstirii, unde s-a săvârșit Sfânta Liturghie Arhierească. La finalul slujbei a avut loc sfințirea strugurilor și a madaghului (pomenii), care au fost împărțite apoi credincioșilor. În cuvântul de învățătură, Părintele Episcop Datev Hagopian le-a vorbit credincioșilor de importanța acestui sfânt lăcaș: ”De peste 500 de ani Maica Domnului a ascultat la Hagigadar rugile noastre și le-a însoțit spre ceruri, spre Bunul Dumnezeu. Datorită acestei sfinte biserici s-au întâmplat zeci de mii de minuni de-a lungul timpului, iar episcopii armeni care vin aici se minunează la rândul lor de asta. Eu, personal, din punct de vedere spiritual simt prezența Maicii Domnului în această mănăstire.”
Cu prilejul acestei mari sărbătoriau fost aduse la Hagigadar, spre închinare și cinstire, moaștele Sfântului Ioan Botezătorul de la Catedrala Arhiepiscopală ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din București.
În cadrul prăznuirii care a urmat, denumită hurban în limba armeană, credincioșii armeni veniți din eparhii precum București, Constanța, Galați și din alte comunități armenești au primit supa cu urechiușe împreună cu friptura de vită cu pilaf de orez și castraveți murați.
Luni, 19 august, începând cu ora 10:00, la Mănăstirea Zamca se oficiază Sfânta Liturghie,după care se face slujba parastasului, unde sunt pomeniți ctitorii, binefăcătorii și cei ce au slujit în aceste străvechi biserici armenești.
