Pesta a ucis 60% dintre mistreții din fondul de vânătoare tip țarc unde a apărut virusul

Un focar de pestă porcină africană confirmat la final de iulie pe un fond de vânătoare de la Codrii Voievodesei - Sucevița, care aparține de Ocolul Silvic Marginea, unde 77 de mistreți erau crescuți în sistem tip țarc, a ucis deja 60% din efective.

Până acum 2 zile, fuseseră găsiți și adunați 45 de mistreți morți, din efectivul de 77. Evident, este posibil ca și alți mistreți morți să fie găsiți în zilele următoare. Vestea bună este că în ultimele 5 zile în zona de focar nu s-a mai găsit nici un cadavru de mistreț.

Doctorul Sorin Mihai Voloșeniuc, directorul executiv al Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Suceava, a subliniat că acest caz este foarte important de urmărit atent, pentru a se vedea câți mistreți din fondul de vânătoare supraviețuiesc pestei porcine africane: „Este important să vedem dacă sunt mistreți care au trecut prin boală și au supraviețuit. Asta se poate vedea în urma unor probe de sânge care să arate dacă au dobândit sau nu anticorpi”.

Conform datelor de la nivel mondial, pesta porcină africană este mortală 100% la porcul domestic și 90% la mistreț.

Dacă s-ar ajunge la un efectiv important de mistreți trecuți prin boală, cu imunitate, acesta ar fi un plus mare în lupta cu virusul.     

Pentru a preveni extinderea virusului la mistreți și la gospodăriile populației, autoritățile au dispus catagrafierea imediată a mistreților din fonduri de vânătoare de la Codrii Voievodesei, Horodnic, Volovăț, Sucevița, Vicovu de Sus, Vicovu de Jos, Putna, Frătăuții Noi, Solca și Arbore.

De asemenea, a fost dispusă efectuarea imediată a unui recensământ oficial al tuturor exploatațiilor de porci din localitățile Marginea, Horodnic de Sus și Sucevița și a fost interzisă mișcarea porcilor în zonă

Dr. Voloșeniuc face apel atât la localnici, cât și la turiști ca în cazul în care observă cadavre de mistreți în pădure sau animale agonizând să anunțe imediat poliția sau Direcția Sanitar Veterinară.

„Riscul cel mai mare este ca boala să fie răspândită de păsările răpitoare, de păsările de pradă care se hrănesc cu cadavre. De aceea ne mobilizăm pentru a identifica într-un timp cât mai scurt cadavrele de animale și animalele bolnave pentru a salubriza zona”, a declarat dr. Sorin Mihai Voloșeniuc.