Cavaleri, războinici și domnițe au invadat străzile Sucevei la parada cu făclii a Festivalului Medieval

Parada cu făclii a Festivalului de Artă Medievală „Ştefan cel Mare” Suceava - cea mai mare paradă medievală din România, a ajuns la ediția cu numărul 18. “Majoratul” paradei medievale, care se desfășoară pe cel mai lung traseu din țară, de opt kilometri, a avut loc joi, 15 august, în prezența a zeci de mii de oameni care au urmărit-o pe stradă, din casă – de la geamuri și balcoane ori din mașinile cu care se aflau în trafic.

Traseul parcurs de paradă a fost Calea Obcinilor – Bulevardul George Enescu – strada Universității – Primărie – Bulevardul Ana Ipătescu – Cetate.

Șerpuitoarea coloană umană luminată de făclii și anunțată de focuri de muschete a fost așteptată de alte mii de oameni pe platoul Cetății de Scaun, unde atmosfera a fost întreținută până la sosire de un concert extraordinar al trupei Kempes, direct de pe ziduri.

Fermecătoare „invazie” medievală

Sute de războinici fioroși, cavaleri călare sau pedeștri, ieniceri, spahii, frumoase domnițe, dar și falnice „amazoane”, stegari, toboşari, muzicanţi, bufoni, dresori de păsări răpitoare și alte personaje medievale, cu costume fascinante, au mărșăluit pe străzile municipiului Suceava, pornind din capătul cartierului Obcini, startul fiind dat, ca de fiecare dată, de „maestrul de ceremonii” Emil Ursu, directorul Muzeului Național al Bucovinei, costumat de asemenea în straie medievale.

Cei 500 de participanți la paradă și la evenimentele care au loc în Cetate de vineri până duminică inclusiv sunt în principal membrii celor 38 de trupe venite din șapte țări - Slovacia, Turcia, Ungaria, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina, România, pentru a face demonstrații de lupte, turniruri cu cai, spectacole cu focuri, muzică, dansuri, ateliere educative cu tematică medievală, spectacole de teatru, dar și pentru a le demonstra vizitatorilor cum se trăia în cetăți în acele vremuri demult apuse.

O prezență aparte a fost și cea a domnitorului Ștefan cel Mare, care a mers în fruntea coloanei, el fiind personificat de doctorul Petrea Dulgheru, având în mâini o spadă uriașă.

Zăngănit de arme, bătăi de tobe și pocnetul armelor de foc, pe străzile Sucevei

Parada cu făclii aprinse care a străbătut Suceava atrăgea nu doar prin diversitatea costumelor personajelor, imaginea sutelor de torţe pâlpâind în noapte, ci şi prin ambianţa sonoră deosebită – de la zgomotul ritmic al tobelor, în ritmuri războinice, răgetul cornului de luptă, „plânsetul” cimpoaielor, dar şi pocnetele asurzitoare ale muschetelor, ce făceau mulţimile adunate de-o parte și de alta a străzilor să tresară speriate.

Caii şi cavalerii aflaţi în fruntea alaiului medieval atrăgeau imediat atenția și admiraţia mulţimilor, ce îi aștepta cu entuziasm, toate străzile fiind pline de oameni de o parte şi de alta, în vreme ce un lung şir de spectatori a urmat îndeaproape coloana pe aproape întreg traseul spre Cetate.

Dar nu se lăsau mai prejos nici membrii numeroaselor ordine cavalereşti venite din ţară şi din străinătate, care atrăgeau privirile prin costumele deosebite, armele pe care le purtau sau le „fluturau”, zgomotele produse, spectacolul pe care îl făceau ori muzica pe care o interpretau. Fiecare cu farmecul lor, cu o notă aparte și cu ceva menit să stârnească interesul oamenilor să vină la Cetate, să-i vadă în acțiune, cu ce au pregătit special.

Dacă în alți ani cei mai mulți oameni se adunau în cartierele Obcini și George Enescu, acum cele mai mari grupuri de spectatori au așteptat parada medievală în zona Areni, în fața Primăriei Suceava și în zona hotelului Bucovina.

În jurul orei 23.00, parada cu făclii a ajuns pe platoul Cetăţii de Scaun a Sucevei, unde a defilat sub privirile miilor de suceveni care au așteptat acolo, ascultând și mesajul de bun venit al organizatorilor, care le-au adresat și invitația de a participa la festival, de vineri până duminică.

Festivalul de Artă Medievală „Ştefan cel Mare” Suceava, care a crescut de la un an la altul, devenind cel mai mare și cel mai renumit din țară, este organizat de Muzeul Național al Bucovinei, cu sprijinul Consiliului Judeţean Suceava şi al Primăriei Municipiului Suceava, care sunt principalii finanţatori.