Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Vechea fermă de porci de la Verești, complet retehnologizată în urma unei investiții care ar fi ajuns la câteva zeci de milioane de euro, a fost în sfârșit populată cu o primă serie de porci, la începutul lunii august.
Ferma urma să fie populată undeva în luna aprilie a acestui an, însă o serie de probleme logistice inerente la o asemenea investiție au amânat deschiderea efectivă a fermei.
Doctorul Sorin Mihai Voloșeniuc, directorul executiv al Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Suceava a salutat popularea fermei și a subliniat cât de importantă este de acum încolo prevenirea apariției virusului pestei porcine africane.
Purceii ajung la ferma de la Verești în cicluri de creștere săptămânale.
Dacă în interiorul fermei nu ar trebui să fie probleme pe linie de protecție și bio-securitate, foarte important este și ce se întâmplă în jurul fermei, ca să zicem așa, în Verești și în localitățile limitrofe.
Un focar de pestă porcină africană la un porc domestic poate aduce grave perturbări și la ferme de mari dimensiuni.
„În condițiile în care importăm 70% din carnea de porc pe care o consumăm, toți ar trebui să înțelegem cât de important este că s-a deschis o asemenea fermă în județul Suceava, alături de altele mai mici, funcționale de mai multă vreme”, a declarat Sorin Mihai Voloșeniuc.
Purcei de 25 de kilograme vin pe loturi săptămânale și după 90-100 de zile de fermă vor avea în jur de 105 kilograme, greutate la care vor fi gata pentru abatorizare
Ferma de la Verești se află pe amplasamentul vechii ferme, care a funcționat și înainte de 1990.
Investitorul constănțean Cătălin Trandafir a făcut investiții foarte mari, ferma fiind amenajată practic de la zero.
În ultimii doi ani s-au modernizat capital mai multe hale de creștere, au fost înlocuite sistemele de ventilație, instalația electrică, sistemul de eliminare dejecții, sistemul de hrănire și adăpare, sistemul de furajare, s-au ridicat silozurile, stația de spălare, mijloace de transport etc.
De asemenea, o investiție foarte importantă a fost în stația de ultimă generație de neutralizare a dejecțiilor, din care apa din fermă va ieși conformă, iar partea solidă a deșeurilor va fi îngrășământ.
Investitorul a declarat pentru Monitorul de Suceava că a preluat ferma în stare deplorabilă și pe alocuri a pornit investiția ”nu de la zero, ci de la mult sub zero”. Asta pentru că vechile spații de cazare a porcilor și vechea maternitate erau atât de degradate, încât multe au presupus doar costuri în plus pentru demolare.
Numărul de angajați de la fermă este relativ mic, pentru că este vorba de o fermă foarte tehnologizată, unde contactul omului cu porcul din fermă este mult limitat.
Furajele, apa, igienizarea spațiilor, toate se fac prin sistemele instalate în halele ce vor fi pe rând populate.
Personalul de la fermă are rol de supraveghere și de intervenție doar dacă apare o problemă în fluxul normal de furajare și adăpare.
Ferma este împrejmuită de mai multe rânduri de garduri, pentru a nu face posibilă aducerea virusului pestei porcine de la animale sălbatice (porcii mistreți).
Conform declarațiilor investitorului, din luna februarie a acestui an, ferma își va începe activitatea cu o capacitate de 100-120.000 de purcei pe an în 2024, cu obiectiv de creștere rapidă în următorii ani.
Purcei de 25 de kilograme vin pe loturi săptămânale din Germania și după 90-100 de zile de fermă vor avea în jur de 105 kilograme, greutate la care vor fi gata pentru abatorizare.
Obiectivul investitorului este însă de a ajunge în câțiva ani la 350.000 de porci pentru sacrificare pe an.
Într-un viitor nu foarte îndepărtat, la ferma de la Verești se dorește și deschiderea unei maternități de porci.
Exemplu de ”AȘA NU”: Porc mort, aruncat pe un drum agricol. Avea pestă porcină africană
Un exemplu recent despre cum nu ar trebuie să se procedeze vine din comuna Horodnic de Jos
Direcția Sanitar Veterinară Suceava a fost sesizată cu privire la un porc domestic mort găsit pe un drum agricol din Horodnic de Jos.
Porcul mort fusese doar abandonat acolo.
Probele de laborator au confirmat că porcul a murit de pestă porcină africană.
Porcul murise într-o gospodărie și proprietarul s-a gândit să îl abandoneze undeva, departe de locuință.
Cum porcul nu era crotaliat, nu s-a putut stabili cine l-a aruncat acolo.
”Este un exemplu de comportament total inconștient, care poate duce la transmiterea necontrolată a virusului, la un dezastru economic total, cel puțin pe plan local. Rugăm toți sucevenii să colaboreze cu noi, să sesizeze imediat dacă un porc dă semne de boală”, a transmis încă o dată Sorin Mihai Voloșeniuc.
Chiar dacă porcii nu sunt crotaliați și înregistrați, proprietarii care anunță medicul veterinar cu privire la semnele de boală nu au de suportat repercusiuni. Din contră, se pot lua măsuri imediate de localizare și neutralizare a virusului.
E drept că proprietarii unor astfel de porci nici nu pot fi despăgubiți, fapt care s-ar întâmpla dacă porcii bolnavi ar fi fost înregistrați oficial.
Primul simptom important al pestei porcine africane este că porcul nu mai are poftă de mâncare și nici de băut apă. Prima reacție a crescătorului trebuie să fie contactarea medicului veterinar.
Semnele mai severe apar în scurt timp: urechi învinețite, pete roșiatic-violete pe corp, secreții nazale și oculare de culoare roșie și uneori se instalează diaree hemoragică. Decesul survine de regulă în șapte zile de la primele simptome.
Conform studiilor făcute până acum la nivel mondial, pesta porcină africană este mortală 100% la porcul domestic și undeva la 90% la porcul mistreț.
