Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Punerea în valoare a monumentelor medievale ar trebui să fie una dintre principalele preocupări ale administrațiilor locale care au șansa de a avea un astfel de patrimoniu pe teritoriul lor.
În municipiul reședință de județ, la kilometrul zero al Sucevei, în spatele unui gard de sârmă și ascunse printre bălării de un stat de om și gunoaie, se află ruinele Curții Domnești, monument istoric. Ansamblul este format din ruinele Palatului Domnesc, ale turnului unei locuințe, ale unei porți și ale unor anexe.
Curtea Domnească a fost construită între secolele al XIV-lea și al XVII-lea, a ars și a fost reconstruită de Ștefan cel Mare (1457-1504), apoi refăcută în timpul lui Vasile Lupu (1634-1653). La sfârșitul secolului al XVII-lea a fost abandonată, cel mai probabil în iulie 1675, în timpul domniei lui Dumitrașcu Cantacuzino, după cum estimează istoricii.
Zidurile care astăzi sunt năpădite de buruieni stau mărturie a gloriei de odinioară.
La numai 50 de kilometri de municipiul Suceava, în comuna Baia, incomparabil mai modestă ca buget, număr de angajați și interes turistic, sunt ruinele primei episcopii catolice din Moldova. Catedrala a fost construită în anul 1410 de către domnitorul Alexandru cel Bun, în semn de respect pentru prima sa soție, Margareta, care provenea din Regatul Poloniei și era de religie catolică. De asemenea, la acea vreme, când Baia era capitala Moldovei, aici locuiau mulţi negustori saşi, unguri şi poloni, populaţia majoritară fiind catolică.
Episcopia de la Baia ar fi fost înființată la data de 11 noiembrie 1417, papa Martin al V-lea numindu-l episcop pe Ioan de Ryza.În timpul domniei lui Ştefan cel Mare, minoritatea catolică din Moldova nu s-a bucurat de prea multă prețuire. Localitatea a fost arsă din temelii, în noaptea de 14 spre 15 decembrie 1467, ca strategie a domnitorului de a-l învinge pe regele ungar Matia Corvin. După bătălia de la Baia, legenda locală spune că Ștefan a ridicat aici Biserica Albă.
În anul 1523, episcopia catolică de la Baia şi-a încetat existența. Biserica a fost refăcută ulterior în timpul domniei lui Petru Rareş, dar în lipsa enoriașilor s-a degradat încetul cu încetul și astăzi, din prima episcopie catolică din Moldova, mai sunt doar câteva ruine.
- La Baia, administrația locală face curățenie zilnic în parcul din jurul ruinelor fostei episcopii
Pentru localnici, însă, istoria are semnificație. În anul 2011, autorităţile locale au investit 190.000 de lei pentru amenajarea unui parc în jurul ruinelor.
Primărița din Baia, Maria Tomescu, a povestit că în anul 2016, când a fost aleasă prima dată în această funcție, parcul exista, însă a apreciat că ruinele pot fi puse și mai bine în evidență.
„În 2016, când am venit la primărie, în parc am păstrat plantele, dar am înlocuit gardul, am făcut unul din lemn, am pus bănci și coșuri de gunoi și am făcut alei până în fața ruinelor”, a relatat Maria Tomescu. Băncile și coșurile de gunoi au costat aproximativ 10.000 de lei.
Zilnic, patru persoane fac curățenie în jurul ruinelor. După ce în mai multe rânduri băncile au fost găsite răsturnate, au luat decizia să le fixeze în alei.
În 2019, autoritățile locale au decis să facă un proiect pentru valorificarea ruinelor fostei catedrale catolice, atât din punct de vedere religios, cât și turistic.
Au contactat un arhitect, care a întocmit un proiect pe care intenționau să-l depună pentru a accesa fonduri prin Programul Operațional Regional sau prin Compania Națională de Investiții. Căutând documentele necesare pentru accesarea fondurilor, au descoperit că deși terenul parcului și cel de sub ruine face parte din domeniul public, ruinele nu le aparțin, ci sunt ale Episcopiei Romano-Catolice Iași.
„Am făcut un proiect foarte frumos, dar am descoperit că ruinele nu sunt ale noastre. Am avut discuții cu episcopul romano-catolic de la Iași și le-am spus că le cedăm terenul de sub ruine ca să depună un proiect pe POR sau CNI. Le-am dat proiectul, l-au agreat și ne-am pus pe treabă. Am dat hotărârea de consiliu local pentru teren, le-am dat terenul, ei au fost la Ministerul Culturii și urmează să se ocupe”, a spus primărița Maria Tomescu.
Până când proiectul va avea finanțare și va fi pus în practică, grija parcului și a ruinelor o are primăria din Baia.
Potrivit Mariei Tomescu, întreținerea nu depășește 40.000 de lei pe an și aici sunt incluse toaletarea arborilor, aplicarea de îngrășământ, eventuala înlocuire a unor plante, flori pentru primăvară și toamnă, iluminatul nocturn. Un specialist horticol este angajat pentru maximum 300 de ore pe an, la un tarif de 70 de lei/ oră.
„Curățenie facem zi de zi, cu oamenii de la ajutor social. Avem peste 200 de persoane apte de muncă. Îngrijim cu ei patru parcuri mari, un teren de fotbal și cimitirul”, afirmă primărița realeasă la alegerile din acest an cu 85%.
În privința punerii în valoare a moștenirii din perioada medievale avem, iată, două viziuni diferite, la Suceava și la Baia.
Cu costuri minime, la Baia avem un parc în care localnicii vin să se odihnească, mirii să-și facă fotografii, iar turiștii care ajung prin zonă se opresc să afle un crâmpei din istoria Moldovei.
La Suceava, avem un loc din centrul orașului, lăsat în paragină. Scuza invocată permanent este că există un proiect de punere în valoare a monumentului, a cărui realizare a fost estimată la aproximativ 17 milioane de euro, și se așteaptă finanțare pentru transformarea Curții Domnești în obiectiv turistic. Proiectul prevede realizarea unei construcții din sticlă, cu parter și etaj, ce folosește zidurile actuale și păstrează și arhitectura medievală. La parter ar fi pasarele de sticlă deasupra ruinelor, prin care vizitatorii să le poată observa în detaliu, iar la etaj ar fi amenajată o bibliotecă după modelul celor din Evul Mediu și săli de expoziție permanentă și/sau temporară. Deocamdată, încă se mai fac demersuri pentru tot felul de avize necesare la depunerea pentru finanțare.
