Crezul cercetătorului român Octavian Postolache: „...dorinţa de a vedea pozitivul în lucrurile care au nevoie de rezolvare, de a vedea în imperfecţiune o oportunitate de a îmbunătăţi”

Cu puţin timp în urmă, Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava a avut un oaspete prestigios, colaborator important al Facultăţii de Inginerie Electrică: domnul Octavian Postolache de la Instituto de Telecomunicações din Lisabona, la invitaţia domnului decan al Facultăţii de Inginerie Electrică, prof. univ. dr. ing. Dan Milici. Cartea de vizită a acestuia este un prim argument al excelenţei care îl caracterizează: pe lângă activitatea didactică (Distinguished Lecturer)  este editor asociat al publicaţiei internaţionale IEEE Sensors Journal, director al Programului doctoral  Science and Information Technology, director al IT-IUL Delegation. Numărul de articole ştiinţifice şi studii care poartă semnătura lui Octavian Postolache este impresionant, iar invenţiile lui sunt unanim apreciate. La finalul misiunii, colegul nostru a avut amabilitatea de a ne acorda un interviu pentru cititorii suceveni.

- Stimate domnule Octavian Postolache, sunteţi unul dintre cei mai citaţi oameni de ştiinţă din domeniul Dvs. Ce v-a determinat să alegeţi calea cercetării şi să vă specializaţi în inginerie electrică  ?

- Multumesc mult pentru oportunitatea de a putea explica acum după ani de zile de activitate în domeniu care a fost motivaţia principală a alegerii mele. Practic consider că ingineria electrică - care a stat şi la baza dezvoltării ştiinţei calculatoarelor şi informaticii - este cea care a creat în ultimul secol ceea ce înseamnă progres o dată cu automatizarea şi robotizarea activităţilor industriale, a agriculturii continuând astăzi cu dezvoltarea senzorilor inteligenţi, a Internetului lucrurilor. Totul s-a dezvoltat la nivel mondial spre îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor în principal şi pentru întelegerea mai profundă a mediului în care trăim.

- Care au fost principalii Dvs. profesori, mentori, modele intelectuale şi umane?  Ce aţi apreciat cel mai mult la  aceştia?

- Când vorbesc de profesori trebuie să încep cu profesorii de liceu şi în special profesorul de fizică, care mi-a insuflat dorinţa de a cunoaşte şi a realiza experienţe de validare a teoriei, de a crea modele şi de a rezolva permanent probleme. Mi-a creat acea dorinţă de a vedea pozitivul în lucrurile care au nevoie de rezolvare, de a vedea în impefectiune o oportunitate de a îmbunătăţi. Mai târziu, în facultate, în perioada celor cinci ani şi mai târziu la doctorat: profesorii care m-au ajutat să fiu liber în a alege noi soluţii transmiţând în acelaşi timp că prin munca de cercetare şi multă imaginaţie putem permenent depăşi limite pe care ni le-am impus iniţial, în formă subiectivă. Am văzut în profesorii mei dorinţa de a ajuta şi a transforma subiectele dificile în ceva mai uşor de înţeles pentru noi studenţii şi am înteles încă de atunci că acest lucru necesită o muncă deosebită din partea lor. Pot să spun că îi voi aprecia întotdeauna pe: profesorii îndrumatori ai lucrării de diplomă (prof. dr. Mircea Diaconescu, 1992) şi ai tezei de doctorat. Am avut în acea fază a formării mele ca cercetător doi indrumători, în două etape diferite ale cercetării realizate (prof. dr. Dumitru Bărbulescu şi, mai târziu, prof. dr. Mihai Creţu), două  personalităti distincte, chiar complementare care m-au ajutat să devin ceea ce de fapt îmi doream, adică un cercetător ştiinţific cât se poate de complet în domeniul  metrologiei. Evident că nu pot să ignor o altă oportunitate de a lucra împreună cu un grup de profesori /cercetători din Portugalia de la Instituto Superior Tecnico, în special cu domnul prof. Pedro Girão, (Doctor Honoris Causa al Universitatii Tehnice din Iaşi) care prin stilul diferit legat de soluţiile pragmatice, rigurozitate, dar şi prin stimularea autonomiei mele ca cercetător  în perioada stagiului doctoral m-au ajutat să devin un cercetător mai complet.

- Sunteţi titular la prestigiosul Iscte -  Instituto  Universitario de Lisboa şi, de asemenea, afiliat la alte importante institute de cercetare de pe mapamond. Vă rugăm să ne spuneţi cum vă gestionaţi cariera, timpul de lucru, cum reuşiţi să vă împărţiţi între atâtea misiuni interesante, proiecte internaţionale, conducere de doctorat ? 

- Aş  dori aici să completez şi cu apartenenţa mea ca Senior Researcher la Instituto de Telecomunicações, care este un institut de cercetare naţional din  care instituţii ca Instituto Superior Tecnico, precum si Iscte - Instituto Universitario de Lisboa fac parte. Încă de la începutul venirii mele în Portugalia ca cercetător principal şi apoi cercetător senior am putut beneficia de capacitatea acestei instituţii de a colabora cu diferite centre universitare şi, în plus, să pot folosi infrastructura şi echipamentele diferitelor laboratoare din cadrul Instituto de Telecomunicações. Gestiunea timpulul este unul din aspectele de importanţă majoră care ne dă speranţa că vom putea atinge obiectivele propuse, ceea ce nu exclude finalizarea in extremis cu succes a activităţilor, ceea ce implică şi factorul stres. Sunt activ la nivel naţional dar şi internaţional, promovând ştiinţa legată de viaţă şi aici pot vorbi despre începuturile cercetării în cadrul doctoratului legat de mediu, apoi despre cercetările în domeniul biomedicinei, continuând cercetarea în domeniul măsurătorilor de mediu cu aplicaţii în agricultura de precizie. Un capitol aparte în activitatea mea este diseminarea rezultatelor nu doar prin intermediul cărţilor, articolelor publicate cu impact important, ci şi prin activitatea de „distinguished lecturer”, fiind invitat în prestigioase universităţi din America de Nord, America de Sud precum şi din Asia şi Oceania. La nivel european, colaborez activ cu universităţi din diferite ţări, cum ar fi Spania, Germania, România, colaborarea fiind una din cheile succesului. În acelaşi timp, colaborarea ne ajută să fim mai exigenţi cu noi înşine, cu metodele abordate în domeniul ştiinţific.

- Se ştie că românii se adaptează destul de uşor în străinătate, învăţând rapid şi corect limbile din ţările respective. Cât timp v-a luat învăţarea limbii portugheze? Vă ţineţi cursurile în această limbă? În ce limbi de circulaţie internaţională vă redactaţi articolele ştiinţifice ?

- Învăţarea limbii portugheze mi-a luat cam în jur de un an, dar pot spune că sunt permanent într-un proces de perfecţionare a limbii, tinând cont de contextul utilizării la nivel universitar şi datorită faptului că în diferite ocazii, în contact cu oficialităţi marcante ale societăţii portugheze (cum ar fi prim-ministrul Portugaliei) sunt pus în situaţia de a prezenta rezultate ale cercetării în limba lui Camões. Cursurile le ţin în majoritate în această limbă, pentru că portughezii îşi doresc ca profesorul să le transmită cunoştinţe în limba lor naţională. În legătură cu publicaţiile internaţionale, engleza este utilizată în exclusivitate.

- Recent aţi fost oaspetele Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava, implicându-vă şi în activităţi finanţate prin proiectul Crearea şi dezvoltarea  Centrului de orientare, asociere şi consiliere în cariera de cercetător pentru Regiunea de dezvoltare Nord-Est a României în cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava (COACH USV), cod 9/31.01.2023, finanţat prin PNRR  Componenta 9  - Suport pentru sectorul privat şi CDI, investiţia I 10  - Înfiinţarea şi susţinerea financiară a unei reţele naţionale de opt centre  regionale de orientare în carieră ca parte a ERA TALENT PLATFORM. Aţi efectuat vizite de diseminare a rezultatelor cercetării ştiinţifice în şcoli şi licee din judeţele Suceava şi Neamţ. Care a fost impactul activităţilor şi cum vi se pare tânăra generaţie din România, comparativ cu adolescenţii cu care lucraţi în spaţiul european ?

- Am avut plăcerea de fi invitat la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, universitate la care mă întorc cu drag ori de cîte ori sunt invitat. Am avut de această dată posibilitatea de efectua vizite de diseminare a rezultatelor cercetării ştiinţifice în licee din judeţe diferite şi am fost plăcut impresionat de dorinţa de cunoaştere a tinerei generatii. Comparând realităţile românesti şi portugheze pot spune că elevii din România prezintă acelaşi nivel de interes când este vorba de legătura cu noile tehnologii, cu dezvoltarea ştiintifică. Domenii cum ar fi aplicarea noilor tehnologii digitale în sănătate sunt întotdeauna primite cu interes.

- Vă rog să  împărtăşiţi cititorilor noştri câteva din proiectele Dvs. viitoare pe linie de cercetare-inovare. De asemenea, cunoscând importanţa legăturii dintre mediul academic şi mediul de afaceri, care sunt priorităţile Dvs. în această direcţie? Cu ce firme colaboraţi? Cum vă implicaţi discipolii în activităţi care generează plusvaloare ?

 - Proiectele mele trecute şi viitoare sunt orientate spre viaţă şi aici mă refer la mediu, la sănătate, la alimentaţie şi în particular la agricultură. Cred mult că tot ce se cercetează ar trebui să fie doar în slujba vieţii. Exclusiv. Când mă gândesc la proiecte în domeniul sănătăţii aş dori să subliniez cercetările în domeniul metodelor noi de realizare a fizoterapiei, în special a fizioterapiei inteligente care utilizează tehnologii cum ar fi realitatea virtuală şi mixtă, analiza de date pe baza inteligenţiei artificiale şi a dezvoltării integrate a serviciilor de sănătate cu alte servicii proprii oraşelor şi caselor inteligente. În acelaşi timp, ţinând cont de necesităţile actuale în contextul schimbărilor climatice şi a încălzirii globale am considerat ca fiind  de mare importanţă cercetările în domeniul agriculturii, agriculturii de precizie care începe cu a promova tehnologii cum ar fi : imagistica satelitară, Internet of Things,  cu particularizare pentru agricultură,  analiza avansată de date în luarea deciziilor operaţionale.

Ca Senior Researcher al Instituto de Telecomunicações şi Profesor al Iscte - Instituto Universitario de Lisboa am fost şi sunt curent implicat în proiecte de colaborare cu firme care realizează activitate în domenii de interes cum ar fi:  sănătatea, agricultura sau industria. Soluţiile din domeniul fizioterapiei au fost şi sunt testate în clinici de importanţă din zona metropolitană a Lisabonei. Legat de colaborarea în domeniul agriculturii de precizie, pot indica participarea universităţii mele într-un consorţiu „Smart Farm” care include firme din domeniul agriculturii cu importanţă naţională. Discipolii mei sunt parte a diferitelor proiecte pe care le realizăm, ceea ce întăreşte caracterul practic aplicativ al soluţiilor pe care le propunem spre aplicare în diferite domenii. Am colaboratori activi din diferite ţări din Asia, Africa şi America Latină şi colaborez împreună cu echipa mea cu cercetători din întreaga lume, fiind în acelaşi timp activi în societăţi profesionale ca IEEE.

- În încheiere, mulţumindu-vă pentru timpul acordat, vă rog să ne împărtăşiţi principiul Dvs. călăuzitor în viaţă.

- Mulţumesc mult pentru oportunitatea de  a împărtăşi anumite idei cu dumneavoastră şi legat de principiul meu călăuzitor în viaţă aş sublinia dorinţa de a-mi ajuta semenii, considerând aceasta o oportunitate şi nu un favor, precum şi analiza evenimentelor pe baza considerării  părţii lor bune în contextul unei viziuni optimiste pe care apropiaţii şi colaboratorii mei de zi cu zi o consideră contagioasă şi aducătoare de fericire.

- Vă mulţumim, stimate domnule profesor dr. Octavian Postolache, pentru tot ceea ce ne-aţi împărtăşit, entuziasmul Dvs. este într-adevăr molipsitor, la fel şi viziunea dumneavoastră optimistă! Vă aşteptăm în continuare la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, pentru noi colaborări.

Prof. univ. dr. Elena-Brânduşa Steiciuc

Director COACH USV