Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Una dintre măsurile propuse de ASFOR pentru rezolvarea problemei urșilor care au devenit o amenințare pentru populație, dar și pentru bunurile oamenilor, s-a concretizat deja.
Președintele României, Klaus Iohannis, a promulgat legea votată recent de Parlament care crește cota de recoltare a urșilor bruni la 481. Cota este valabilă atât pentru anul 2024, cât și pentru 2025.
Noua lege prevede recoltarea în scop de prevenție, respectiv de intervenție, până la 481 de exemplare, față de 220 în prezent.
Astfel, pot fi recoltate în scop de prevenție, în scopul prevenirii atacurilor asupra populației umane și a pagubelor materiale cauzate de atacurile de urs, de către vânători, sub coordonarea personalului tehnic de specialitate al gestionarului - 426 de exemplare de urs brun, față de 140 în prezent.
Alți 55 de urși pot fi recoltați - de către personalul tehnic de specialitate al gestionarului - în scop de intervenție la nivel național, față de 80 în prezent.
Nivelul de intervenție prevede metodele de intervenție imediată „pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora”.
Aprobarea legii a venit după tragedia din 9 iulie, când o tânără de 19 ani a murit după ce a fost atacată de urs și a căzut, trasă de acesta, într-o râpă de 120 de metri înălțime.
Președintele României, care a fost recent pe un traseu din Munţii Bucegi, unde a avut loc tragedia, s-a declarat şocat de eveniment: „Problema cu urşii nu este una nouă, s-a ajuns prea departe.
Legea votată de deputați a fost inițiată de ex-ministrul Mediului, Tanczos Barna, și fusese aprobată de Senat în noiembrie 2023, stagnând însă în Camera Deputaților.
Adoptarea proiectului legislativ a fost una dintre măsurile propuse de către reprezentanții ASFOR pentru remedierea unei situații care s-a acutizat după interzicerea totală a vânării ursului în România, deși pe teritoriul nostru se află 40% din totalul populației de urs din Europa.
Președintele Asociației Forestierilor din România, Ciprian Muscă, a spus: ”Este bine că legea a fost adoptată. Este un semn de normalitate. Însă nu înseamnă că s-a rezolvat problema. Până la normalizarea situației mai este mult de lucru. Noi am trimis șase propuneri, celelalte cinci țin de protejarea populației și de gestionarea durabilă a populației de urs. Este momentul ca autoritățile să se trezească, să înființeze un comitet interministerial și să înceapă să lucreze pentru a proteja populația”.
Propunerile ASFOR pentru soluționarea problemei urșilor
La scurt timp după tragedia din Bucegi, ASFOR a transmis către Guvern și Parlament un set de propuneri echilibrate menite să ajute la rezolvarea acestei probleme, care nu mai suportă amânare:
1. Adoptarea proiectului legislativ – L579/2023 (PLX 719/2023) – prin care să se permită recoltarea (vânarea) ursului pentru a se reveni la normalitate, dar și pentru a restabili relația firească om-urs.
2. Campanie de informare a turiștilor care doresc realizarea unor drumeții în zone unde există habitate ale urșilor, pe următoarele direcții: fără mâncare la purtător (sau bine depozitată), substanțe repelente, mijloace care pot face zgomot (fluier).
3. Amenzi pentru persoanele care hrănesc sau depozitează resturi alimentare în afara zonelor special destinate – responsabilizarea populației.
4. Amenzi pentru persoanele care intenționat interacționează cu urșii pentru a face poze, filmări, postări pe diferite rețele de socializare.
5. Cadrul legal pentru ca Jandarmeria, Salvamontul, Poliția, Gărzile Forestiere să poată aplica amenzi celor care nu pot să respecte aceste reguli minime, care sunt menite să le salveze viața și să-i facă pe urși să înțeleagă că omul nu este sursa lor de hrană, ci un pericol.
6. Instalarea de camere de supraveghere pe traseele turistice sau în apropierea lor, la care să aibă acces Jandarmeria, Salvamont, Poliția, Garda Forestieră, pentru a semnala prezența carnivorelor mari și a emite avertizări Ro-alert, dar și trimiterea unor echipe specializate pentru a îndepărta animalele sălbatice din acele zone.
Viața oamenilor, prioritară oricăror interese, păreri eco-fanatice sau politici europene fără suport științific
„În contextul numărului tot mai mare de victime, luarea unor măsuri care să readucă liniștea și echilibrul în pădurile României și, în același timp, să redea ursului statutul său legendar de <rege al pădurilor>și nu de gunoier și criminal, ține de normalitate. În loc să acționăm cu profesionalism, ascultând specialiștii, am acționat emoțional, sub presiunea unor persoane poate mai puțin informate, sau bine-intenționate, care au speculat o slăbiciune a noastră, a tuturor, și anume, dragostea față de natură și față de animale. Aceștia au determinat adoptarea unor măsuri care, în foarte scurt timp, s-au dovedit a fi toxice, atât pentru om, cât și pentru populația de urs din România.
Răul a fost făcut, situația trebuie îndreptată, însă din această situație trebuie să învățăm cât mai mult, în special cu privire la modul în care anumite soluții miraculoase ne sunt prezentate și ni se solicită susținerea. O astfel de soluție miraculoasă a transformat ursul, din animal falnic, rege al pădurilor, în gunoier și criminal.
Faptul că ursul nu mai este vânat, nu se mai teme de om, nu mai percepe omul ca un pericol, ci ca o sursă de asigurare a hranei, caută omul pentru că a învățat, repede, că unde este om este și mâncare, a dus automat la un conflict om-urs, dar nu pentru că omul caută ursul, ci viceversa.
Problema invadării habitatelor este una falsă. Din România au emigrat cca. 5 milioane de români! Câte milioane trebuie să mai emigreze, ca ursul să nu se simtă amenințat!?!! Sunt inepții. Numărul animalelor domestice pe munți a scăzut, satele sunt pustii, cum se poate spune că habitatul a scăzut, când este clar că a crescut?
Oricare dintre noi putem fi următoarea victimă. Un animal sălbatic nu alege, omoară instinctual! Poate acesta este și motivul pentru care aceste animale au rămas sălbatice, pentru că nu au puterea de a-și controla instinctul de a ucide.
Viața angajaților noștri, a românilor din comunitățile locale, și nu numai, este prioritară oricăror interese, păreri eco-fanatice sau politici europene care nu au un suport științific.
Exact ca și în cazul exploatării lemnului, avem nevoie de lemn, dar interzicem exploatarea și creștem suprafața pe care nu mai facem administrarea pădurii. Rezultatul va fi același: păduri slăbite, care vor fi distruse de atacuri de insecte sau incendii, și lemn importat, poate tocmai de la cei care finanțează susținerea unor astfel de idei.
Trebuie să avem puterea să luptăm pentru o informare corectă, care să genereze măsuri corecte și coerente pentru a evita specularea slăbiciunilor noastre și inducerea unor măsuri contrare normalității. Nu trebuie să uităm de unde am plecat, de realitatea poate crudă, că omul și-a câștigat locul vânând <fiarele pădurii>și, lăsând la o parte toată emoția <plușului>, să acționăm corect pentru a proteja și a nu pune în pericol viețile semenilor noștri”, a precizat președintele ASFOR, Ciprian Dumitru Muscă.
România are una dintre cele mai mari populații de urs din Europa, densitatea atât de mare fiind un lucru problematic - urșii părăsesc tot mai frecvent habitatul lor natural, alegând să se refugieze în apropierea localităților, unde crește mult riscul de a interacționa cu omul, nu de puțin ori în mod tragic.
