Cafeina – o adicție cu care ne-am obișnuit

Cafeina a existat cu mult timp înaintea secolului XX, dar nu a devenit populară decât în acest secol, când oamenii au început să își piardă capacitatea de a funcționa pe un nivel optim.

Epidemia de boli cronice nu a devenit cu adevărat larg răspândită în Statele Unite decât prin anii '40, când cabinetele medicilor au fost invadate în special de femei cu simptome neurologice nemaivăzute până atunci. Exact în aceeași perioadă de timp, cafeinei i se făcea o reclamă mai mare decât oricând până atunci în istorie, profitând de stările de depresie, anxietate, epuizare cronică, de durerile de cap, de sindromul picioarelor neliniștite, tulburarea obsesiv-compulsivă, pierderea libidoului, stările de agitație, palpitații, creșterea în greutate, bufeurile de căldură și transpirațiile nocturne de care sufereau tot mai mulți oameni de ambele sexe.

Printre altele, aceste simptome îi încetineau pe oameni. Multe persoane, îndeosebi femeile, dar și unii bărbați, au început să își piardă capacitatea de a funcționa pe nivelul din anii '20 sau '30.

Exact în același timp, industria farmaceutică a început să pună cafeină în aproape toate medicamentele sale, ca unul dintre ingrediente. Aproape toate medicamentele produse prin anii 40-50 conțineau cafeină, trend care a continuat până astăzi. Cu alte cuvinte, industria cafeinei nu s-a limitat doar la producerea diferitelor sortimente de cafea, ci a integrat și părți din industria farmaceutică.

Prin anii '40, industria farmaceutică s-a schimbat dramatic. La acea vreme, în Statele Unite, încă puteai intra într-o farmacie și să servești un fursec, o cola sau o înghețată în timp ce așteptai să ți se completeze rețeta. De regulă, farmaciile erau micuțe, fiind administrate de o persoană sau două, pe care le cunoștea întreaga comunitate. Produsele din cafea, din ceai și din ciocolată aveau o imagine pozitivă.

De atunci și până în prezent, numărul persoanelor care suferă de boli cronice nu a mai scăzut niciodată. Dimpotrivă, a crescut încontinuu în anii care au urmat. Industria cafeinei a avut la rândul ei un ritm ascendent, ca și numărul persoanelor bolnave.

Bolile cronice pot să ducă la apariția incapacității de a gândi clar și la tulburări ale creierului precum starea de ceață mintală, sindromul hiperactivității și deficitului atenției (ADHD), problemele de concentrare și incapacitatea de a te focaliza. Pe măsură ce aceste simptome au explodat prin anii '40 și în deceniile care au urmat, au început să interfereze cu lumea economică. Industria cafeinei a început o campanie prin care s-a asigurat că produsele sale puteau fi găsite în orice fabrică, în orice loc de muncă și în orice corporație din lume. Anterior anilor '40, majoritatea oamenilor nu beau cafea sau ceai negru, ci apă de la robinet ori un pahar de suc de portocale sau de lapte dimineața. Ceaiul era o băutură mult mai puțin comună pentru servit dimineața, iar cafeaua și mai puțin.

De aceea, cei mai mulți dintre oamenii implicați în procesele economice nu erau dependenți de cafeină în acei ani. Ei nu au început să graviteze către aceasta decât ca urmare a campaniei industriei cafeinei, care a coincis cu tulburările creierului apărute la locul de muncă. Pe măsură ce un număr din ce în ce mai mare de oameni au început să sufere de probleme neurologice, au început să comită din ce în ce mai multe greșeli la locul de muncă. Unul din fenomenele nou apărute a fost pauza de la ora 2:00 sau 3:00 după-amiaza, când oamenilor li se făcea somn sau își simțeau creierul încețoșat la locul de muncă, având nevoie de un stimulent pentru a-și reveni la normal. A urmat apoi pauza de la ora 11:00 și nevoia unui stimulent la această oră. Ceea ce nu a realizat nimeni în acei ani a fost faptul că aceste simptome apărute prin anii '40-'50 au fost consecința primelor etape ale epidemiei de boli cronice, care a continuat să producă până astăzi efecte din ce în ce mai devastatoare în lumea în care trăim. Aceiași ani au marcat și începutul dependenței de cafeină a oamenilor, care a atins proporții globale în zilele noastre.

Aproape toate femeile din lume consumă ciocolată în timpul perioadei de sarcină, ceea ce creează o dependență de cafeină copilului lor. În plus, femeile sunt încurajate să consume cafea, ceai matcha, ceai verde sau chiar ceai de kombucha în timpul perioadei de sarcină, în ideea că acestea sunt sănătoase pentru ele, dar care în realitate conțin cafeină. Chiar și industria medicală alternativă a ajuns să promoveze ceaiul verde, cacaua, kombucha și ceaiul matcha, pe care le recomandă femeilor însărcinate.

În cazuri mai rare, unele femei însărcinate se abțin complet de la consumul de cafeină în timpul sarcinii, dar încep să consume cafea în perioada în care își alăptează copilul. În cazul în care consumă produse cu cafeină, ciocolată sau cacao în această perioadă, laptele pe care îl produc conține cafeină, iar copilul lor devine dependent de această substanță. Dacă mamele ar înțelege greșeala ce o fac, ele s-ar simți motivate să introducă anumite schimbări în viața lor. În zilele noastre avem nevoie să analizăm trecutul pe etape cu toate schimbările produse, pentru a înțelege adecvat binele și răul din prezent.