60 de zile de muncă în folosul comunității și închisoare cu suspendare, după ce a falsificat anii de muncă pentru pensie

Un bărbat din comuna suceveană Botoșana a fost condamnat pentru comiterea infracțiunilor de tentativă de înșelăciune și uz de fals, într-un dosar în care parte civilă a fost Casa de Pensii Suceava.

Bărbatul a încercat să obțină o pensie mai mare prin falsificarea carnetului de muncă.

Judecătoria Suceava i-a aplicat lui Iacob O. o pedeapsă rezultantă de 9 luni de închisoare. Firesc, având în vedere gradul de pericol social, judecătorii au suspendat executarea pedepsei pe un termen de încercare de 2 ani de zile.

Inculpatul trebuie să respecte mai multe obligații în cei 2 ani și, printre altele, are de prestat 60 de zile de muncă în folosul comunității, în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului Suceava sau la Primăria comunei Botoșana.

Instanța a mai dispus desfiinţarea parţială a carnetului de muncă al inculpatului, prin înlăturarea menţiunilor de la rubricile nr. 10 și până la nr. 38 inclusiv, care au fost false, a rezultat din anchetă.

Acesta este doar un caz concret și de actualitate (sentința judecătorilor este de joi, 12 iulie), însă numărul lor este mult mai mare. 

• O femeie condamnată pentru aceleași fapte a încercat să obțină prin falsuri 13 ani de muncă în plus  

În luna mai a acestui an, o femeia din Suceava a fost condamnată, tot de Judecătoria Suceava, la 10 luni de închisoare cu suspendare, cu termen de încercare de 2 ani de zile, pentru comiterea infracțiunii de tentativă de înșelăciune și uz de fals.

Cazul femeii în vârstă de 64 de ani a fost unul cu totul ieșit din comun pentru că aceasta a prezentat o adeverință falsă privind 13 ani de ”muncă”.

Verificările celor de la Casa de Pensii Suceava au arătat că adeverința este falsă, astfel că a fost făcută sesizare penală.

Femeia de 64 de ani ar fi fost casnică toată viața, conform unui material realizat de colegii de la Adevărul.

Adeverința falsă viza perioada 1987-2000. Acest detaliu nu este întâmplător, pentru că după anul 2001 baza de date a Casei de Pensii Suceava a fost informatizată și verificarea autenticității a devenit simplă.  

• Falsurile depuse la Casa de Pensii Suceava sunt de ordinul zecilor

Pe parcursul anului trecut și în acest an sunt în jur de 60 de plângeri penale înaintate de Casa de Pensii Suceava privind posibile falsuri în documente depuse la instituție.

De regulă, aceste falsuri se descoperă înainte ca persoana să apuce să încaseze bani în plus, însă dacă falsul se descoperă ulterior, Casa de Pensii Suceava se constituie parte vătămată în proces, pentru recuperarea sumelor încasate necuvenit de falsificator.  

Casa Județeană de Pensii Suceava este obligată să sesizeze toate aceste cazuri în primul rând pentru a obține anularea înscrisurilor false depuse la dosare, pentru ca acestea să nu mai poată produce efecte juridice.

• Metode de falsificare diferite, unele nereușite, altele mai greu de depistat 

După cum am arătat într-un articol mai amplu din Monitorul de Suceava, metodele de falsificare sunt variate și nu au un anume tipar. Sunt și multe falsuri care atrag suspiciuni foarte ușor, mai ales unor funcționari care au experiență în astfel de cazuri.

De exemplu, mențiuni scrise la interval mare de ani una de alta, dar care sunt în mod evident scrise cu același pix sau stilou. Au fost și situații în care unii suceveni au ”împrumutat” o altă carte de muncă și au falsificat doar prima pagină, cea pe care apar numele și datele titularului. Cu alte cuvinte, falsificatorul și-a însușit anii de muncă de pe carnetul care nu îi aparține.  

Sunt și cazuri extreme, mai rare, când unii au încercat să depună adeverințe false privind 10-15 ani de muncă, însă mai des încearcă să fraudeze cei care au nevoie de câteva luni sau un an-doi, completare la vechime. Aceste falsuri amestecate printre mențiunile reale sunt și cele mai dificil de depistat.

Atunci când descoperă falsurile, Casa de Pensii Suceava sesizează Poliția, iar în multe dintre cazuri procurorii trimit inculpații în judecată. 

De principiu, judecătorii aplică pedepse cu suspendare, mai ales că este vorba de persoane vârstnice. Doar în cazul în care există cazier anterior se poate pune problema de pedeapsă cu executare. 

Chiar dacă autorii falsurilor nu ajung la pușcărie, totuși pedeapsa apare în cazier și este impus un termen de încercare în care, dacă inculpatul mai comite vreo infracțiune, nu mai scapă de pușcărie.

Evident, documentele false sunt anulate, iar dacă este cazul inculpatul trebuie să achite și prejudiciul creat prin încasarea ilegală a pensiei.