Grindina a făcut pagube mari și foarte mari în trei localități ale județului

Episoadele de căderi de grindină au fost frecvente în ultima lună de zile în județul Suceava, în ton cu climatul general din întreaga lume, care pare tot mai îngrijorător, cu perioade de căldură extremă, care alternează cu furtuni puternice.

Căderi de grindină au fost în numeroase localități ale județului, ultimele fiind chiar sâmbăta trecută, când, seara, a fost în vigoare și un Cod Roșu de furtună și căderi de grindină de dimensiuni mari.

Din datele din teren ale celor de la Direcția Agricolă Suceava rezultă că în trei localități ale județului grindina a făcut pagube mari și foarte mari.

După cum a precizat Elena Gogu, directorul executiv al Direcției Agricole Suceava, grindina căzută la final de mai a făcut pagube pe arii extinse în municipiul Rădăuți.

Astfel, în urma evaluărilor făcute în teren, de comisia întrunită prin ordin al Prefectului de Suceava, s-a constatat că la Rădăuți sunt 280 de hectare cu diferite culturi calamitate de grindină.

Și în cazul comunei Fântâna Mare s-a constituit o comisie care a mers în teren și a constatat că au fost distruse culturi de pe 60 de hectare de teren.

Comuna cea mai afectată de grindină

În mod cert comuna cea mai afectată de grindină este Preutești. 

În urma furtunii din 11 iunie a căzut grindină mare, pe alocuri și mai mare decât nuca, în jur de jumătate de oră.

Nici măcar oamenii mai în vârstă din comuna Preutești nu au văzut vreodată așa ceva. Suprafețe de ordinul zecilor de hectare au fost acoperite complet de straturi de gheață de zeci de centimetri. În aceste condiții, este evident că tot ce a fost cultură agricolă pe acele suprafețe este distrus.

În cazul comunei Preutești, comisia de evaluare încă nu s-a întrunit, fiind așteptate o serie de informări de la Primăria Preutești.

Contactat de reporterii Monitorului de Suceava, primarul comunei Preutești, Ion Vasiliu, a precizat că din evaluările locale de până acum rezultă că grindina a distrus 380 de hectare pe care se aflau culturi vegetale și 30 de hectare cu pomi fructiferi.    

Au fost afectate suprafețe mari în satele Leucușești, Huși și la Preutești – zona Fundoaia.

La Preutești, grindina a provocat distrugeri și la 8 locuințe, la Bahna Arini – la 6 locuințe, iar la Arghira și la Preutești – la câte o locuință.   

Agricultorii nu primesc despăgubiri. Cel mult pot salva subvențiile pe terenurile calamitate

Un amănunt important este că agricultorii afectați de grindină nu pot fi despăgubiți de Statul Român, existând un vid legislativ de ani de zile.

Ne putem întreba atunci ce rost au aceste comisii formate din reprezentanții mai multor instituții care merg în teren și fac evaluări.

Aceste comisii se întrunesc, merg în teren și fac evaluări pentru ca cei care au aplicat pentru subvenții să nu fie penalizați. Agricultorii folosesc procesele-verbale de calamitate pentru a se justifica apoi în cadrul dosarului pentru subvenții.

Sistemul antigrindină ar urma să fie funcțional în 2025

După cum am mai arătat în Monitorul de Suceava, pe acest fond apare întrebarea când terenurile agricole din Suceava vor fi protejate de un sistem antigrindină de care se vorbește de câțiva ani de zile.

Sistemul antigrindină menit să protejeze culturile din județele Suceava și Botoșani au urma să fie operațional din anul 2025.

Este un obiectiv la care se lucrează de mai bine de doi ani. în cadrul unui proiect cu o valoare care depășește 3 milioane de euro.

Proiectul include înființarea a 20 de puncte de lansare, din care 12 în județul vecin și opt în Suceava.

Cele opt puncte de lansare aferente județului Suceava vor fi în Volovăț, Șerbăuți, Hănțești, Bursuceni, Vulturești, Fântâna Mare, Horodniceni și Comănești.

Numărul mai mare de sisteme din Botoșani se explică prin faptul că zona agricolă Botoșani este mai întinsă. În cazul județului nostru sunt însă acoperite zona Gura Humorului spre Suceava – până la limita cu Botoșani, și zona Siret – Suceava. Se exclude zona montană, care nu se încadrează în acest proiect.
Sistemul va asigura o protecție la căderile de grindină pe o suprafaţă de circa 295.000 de hectare și ar trebui să asigure o protecție pentru 135 de localități agricole din cele două județe.

După ce s-au organizat licitații privind proiectarea și execuția, acum se așteaptă începerea fazei de construire a punctelor de lansare.

La acest moment încă se mai lucrează și la certificatul de urbanism și scoaterea terenurilor din circuitul agricol.

Inițial se anunțase că sistemul antigrindină va deveni operațional din 2024, însă între timp pentru acest an termenul a devenit nerealist.

După cum am punctat deja, abia la anul parte din terenurile agricole din județ ar putea fi protejate de ”rachetele” antigrindină.