Dumbrăveni a fost, pentru o zi, capitala internațională a culturii

Cea de a 17-a ediție a Festivalului Internațional ”Mihai Eminescu” a transformat comuna Dumbrăveni în capitala internațională a culturii. Cu invitați din Franța, Portugalia, Turcia și Israel, fără a mai pune la calcul numeroșii musafiri din Ucraina, Republica Moldova și, firește, din România, festivalul de la Dumbrăveni devine unul tot mai cosmopolit. Dacă în alți ani amfitrion era academicianul Mihai Cimpoi, unul dintre cei mai mari eminescologi din toate timpurile, de această dată rolul și l-a asumat chiar primarul Ioan Pavăl. În afara discursurilor legate de marele poet național Mihai Eminescu, evenimentul a fost pigmentat și cu o serie de momente artistice semnate de duetul Mircea Tiberian și Nadia Trohin, respectiv tânărul dar talentatul Iosua Pavăl.

Primul dintre vorbitori a fost academicianul Marius Andruh, vicepreședintele Academiei Române, care s-a declarat copleșit. ”Vin pentru prima oară la acest eveniment care face parte din cultura noastră națională. Văd foarte mulți elevi, care vor să înțeleagă ce înseamnă Eminescu, ceea ce nu poate decât să mă bucure. Cât despre primarul Ioan Pavăl, pot spune doar că este un model pentru gospodarii satelor și orașelor din România”, a mărturisit academicianul Marius Andruh.

• ”De 17 ani, pe 15 iunie lăsăm totul deoparte și venim la Dumbrăveni”

Un alt invitat obișnuit al evenimentelor culturale de la Dumbrăveni este academicianul Maya Simionescu. Nici în acest an nu a lipsit, iar mesajul ei de început a fost: ”Dragi concetățeni, îmi pare bine că ne-am revăzut. De 17 ani, pe 15 iunie lăsăm totul deoparte și venim la Dumbrăveni, pentru a-l omagia pe Mihai Eminescu, în acest colț de românitate”.

Cristian Anița și Claudiu Turcitu, reprezentanții Arhivelor Naționale, i-au oferit primarului Ioan Pavăl o copie a documentului de atestare documentară a localității Dumbrăveni.

De altfel, în holul Centrului Cultural ”Academician Eugen Simion”, acolo unde s-a derulat manifestarea de sâmbătă, reprezentanții Arhivelor Naționale au pregătit mai multe panouri atât despre viața lui Mihai Eminescu, dar și mărturii descoperite despre istoria așezării Dumbrăveni, cu mențiunea că ”este doar o mică parte din fondul Eminescu”.

• Imaginea orașului Sfânt, oferită din partea Universității din Tel Aviv

Prezent la Dumbrăveni pentru al doilea an consecutiv, neurologul israelian Jean-Jacques Askenasy, în vârstă de 95 de ani, le-a vorbit celor prezenți de modul în care a lucrat creierul lui Mihai Eminescu, dar și despre muzicalitatea de care a dat dovadă marele poet național.

”Sunt bucuros să sărbătoresc fenomenul Dumbrăveni, care aparține și primarului Pavăl, motiv pentru care îi ofer din partea Universității din Tel Aviv imaginea orașului Sfânt pentru a sta pe masa sa de lucru”, a mărturisit Jean Askenasy.

Unul dintre invitații care ajung des la Dumbrăveni este Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române. Acesta avea pregătit un mic discurs, dar în final a ales să vorbească liber.

”Prea l-am clasicizat pe Eminescu și ar trebui să îl citim și să îl recitim și să ne actualizăm cu textele lui, să vedem că realitatea lumii secolului al XIX-lea e cam tot aceeași cu realitatea lumii secolului al XXI-a, mai puțin tehnologia. De aceea, cred că trebuie să demarăm o acțiune pentru o nouă ediție completă a operelor lui Mihai Eminescu”, a arătat Ioan Cristescu.

• Versuri din Eminescu, citite în turcă și portugheză

Un alt invitat care ajunge des la Dumbrăveni este scriitoarea Elena Condrei. De această dată, a venit în calitate de membru al societății ”Dorul” de la New York, dar nu trebuie uitat că este și mentorul manifestărilor de la Ipotești-Botoșani dedicate lui Mihai Eminescu. Cu prilejul evenimentului de sâmbătă, Elena Condrei i-a oferit lui Ioan Pavăl diploma aniversară ”Magna Cum Laude” și o medalie, cu ocazia împlinirii a 120 de ani de activitate a societății ”Dorul”, pentru implicarea primarului din Dumbrăveni în diferite acțiuni culturale la care a participat și organizația românilor din SUA.

Yldiz Ibram, artist ceramist turc, dar care și-a făcut studiile în România, a citit versuri din Luceafărul în limba țării sale natale, la fel cum a făcut puțin mai târziu și portughezul Jose Manuel de Vasconcelos.

• ”La Dumbrăveni, unirea s-a făcut deja”

Academicianul Mihai Cimpoi, care are o relație specială cu Dumbrăveniul, a mărturisit că o întrebare care i se adresează des este: ”Când va avea loc unirea?”. ”Eu le spun de fiecare dată: Unirea a fost pe 27 martie 1918, iar acum urmează reunirea. Nu știu anul, dar la Dumbrăveni a avut loc deja acest act”, a mărturisit academicianul Mihai Cimpoi. Acesta a mai dezvăluit că după acordul de colaborare dintre Academia de Științe din Republica Moldova și Academia Română, un nou parteneriat s-a înfiripat, între Muzeul Național al Literaturii Române și Muzeul Literaturii de la Chișinău.

Pe scena festivalului au mai urcat doi foști miniștri, Varujan Vosganian și Nicolae Brânzea, ultimul cu o sinteză a opiniilor lui Mihai Eminescu despre Isus Hristos.

• Mihai și Mika Chiriac au primit cheia comunei Dumbrăveni

Finalul evenimentului de la Dumbrăveni a fost marcat de atribuirea unor distincții. Titlul de cetățeni de onoare ai comunei Dumbrăveni au primit vicepreședintele Academiei Române, Marius Andruh, și poetul portughez Jose Manuel de Vasconcelos, fostul ministru Nicolae Brânzea și primarul comunei Camenca, din Ucraina, Vasile Zahariuc. Premiile ”Eugen Simion” din acest an au mers către Jose Manuel de Vasconcelos, academicienii Mihai Cimpoi și Maya Simionescu, respectiv Ioan Cristescu.

Diplome de excelență au primit și alți invitați ai festivalului, printre care poetul francez Jean Poncet, academicianul Mircea Martin, fostul președinte al Academiei de Științe din Republica Moldova, Gheorghe Duca, dar și directorul Centrului Cultural ”Academician Eugen Simion”, Gheorghe Vatamanu.

Unul dintre momentele emoționante i-a avut în prim plan pe secretarul comunei, Mihai Chiriac, și pe contabila primăriei, Mika Chiriac, cărora le-a fost conferită cheia comunei Dumbrăveni.

Manifestarea de sâmbătă s-a încheiat cu promisiunea primarului Ioan Pavăl că ediția de anul viitor va fi una de excepție și asta pentru că festivalul va ajunge la maturitate și nu va mai exista ”presiunea alegerilor”.