De multe ori, alimentele pe care le consumăm contribuie direct la deteriorarea stării noastre de sănătate și la adăugarea unor kilograme în plus. Consumul unor alimente nesănătoase poate contribui la dezvoltarea unei afecțiuni sau a unei boli. Prin urmare, ceea ce ni s-a părut inițial a fi „normal” în ceea ce privește alimentația se dovedește în final că nu e deloc benefic. Când ai mâncat alimentele respective în mijlocul familiei sau al prietenilor, ele ți s-au părut normale, mai ales dacă au fost gustoase și sățioase ori pur și simplu convenabile. Poate că ți-au oferit o senzație de confort emoțional, ajutându-te să te conectezi cu diferite amintiri plăcute din viața ta. În pofida acestor aparențe, ele nu au avut însă un efect benefic asupra sănătății tale, lucru pe care ai ajuns să îl resimți în final.
Oamenii care încearcă să se vindece cu ajutorul alimentației, îndeosebi cei tineri, sunt condamnați adeseori de ceilalți pentru că mănâncă „haotic”. Pe timpuri, acest lucru se întâmpla chiar mai frecvent. Dacă un adult tânăr încerca să se vindece de o boală cronică prin consumul de fructe și legume, el putea fi internat cu forța într-o clinică de către familie, pentru a fi hrănit aici împotriva dorinței sale. În pofida intențiilor lor bune, ceilalți membri ai familiei erau adeseori la fel de bolnavi ca tânărul nostru, suferind de aceleași tulburări alimentare. Erau însă foarte speriați, căci dieta tânărului era mult prea diferită de ceea ce considerau ei a fi normal.
În zilele noastre lucrurile s-au mai normalizat față de vremurile de acum două decenii. Alimentația vegană sau vegetariană este mai bine acceptată – nu pe deplin, dar ceva mai bine acceptată. Continuă să existe însă și astăzi multă confuzie legată de tulburările alimentare și de alimentația sănătoasă. Există tot felul de trenduri legate de sănătate care nu sunt benefice pentru organismul uman, subminând abordările mai rezonabile din domeniul sănătății holistice. Există oameni care suferă de tulburări alimentare și care țin cure de detoxificare sau diete care le agravează boala, fără să o vindece. Bineînțeles, acest lucru le amplifică teama, confuzia și frustrarea. Din păcate, astfel de practici greșite conferă întregului domeniu al alimentației sănătoase o reputație negativă, putând conduce chiar la apariția unor tulburări alimentare noi, căci creatorii acestor diete și programe nutriționale arareori le personalizează în funcție de specificul afecțiunilor și de multe ori nu au nicio idee care sunt cauzele bolilor cronice ale oamenilor. De aceea, informațiile și soluțiile oferite de ei de multe ori nu sunt corecte.
Există niveluri diferite ale tulburărilor alimentare. Spre exemplu, dacă nu mănânci nimic toată ziua, rezistând doar cu cafea, după care mănânci noaptea, este evidentă tulburarea alimentară. Dacă mănânci prea mult la fiecare masă, până când simți că pleznești și că nu mai poți respira, vorbim de un alt tip de tulburare alimentară. La antipod, încercarea de a-ți ține sub control gramajul porțiilor la fiecare masă, fără a ține cont de intensitatea senzației de foame, reprezintă un alt tip de tulburare alimentară. Numărarea obsesivă a fiecărei calorii și refuzul de a consuma diferite alimente sănătoase numai pentru că au prea multe calorii reprezintă un alt tip de tulburare alimentară. Injectarea cu hormoni sau consumul de pastile care conțin hormoni când tu nu consumi mai mult de 500 de calorii pe zi reprezintă un alt tip de tulburare alimentară.
Există și alte tipuri de tulburări alimentare, mai puțin evidente. Spre exemplu, încercarea de a convinge alți oameni să consume alimente care nu sunt foarte bune pentru ei pentru că nu dorești să te simți prost întrucât le consumi tu însuți. Consumul unor alimente inadecvate în fața celor dragi numai pentru a-i tenta și a le sabota în acest fel încercarea de a mânca sănătos reprezintă un tip de tulburare alimentară. O criză de furie generată de mâncarea adusă de ospătar, care nu corespunde exact cerințelor tale, reprezintă un tip de tulburare alimentară. Mâncatul numai atunci când te afli la volanul mașinii reprezintă un tip de tulburare alimentară. Asocierea unui aliment cu o emoție anume legată de un incident din trecut reprezintă un tip de tulburare alimentară. Și am putea continua astfel la nesfârșit.
Ce anume produce aceste tulburări alimentare ce le întâlnim pretutindeni? Adesea, este vorba de condiționări realizate chiar de noi înșine sau apărute din interacțiunea cu diferite situații de viață, conjuncturi și oameni. Singura cale de ieșire din acest impas constă în a înțelege condiționarea la care a fost supus creierul. Chiar dacă amintirea vechii traume persistă poți construi în jurul ei o nouă bază de date, schimbându-ți în mod deliberat obișnuințele alimentare.
Psiholog Mihai Moisoiu
Tel. 0753937223
www.mihaimoisoiu.ro
E-mail: mmmoisoiu@gmail.com